S-a renunțat cu adevărat la procesul de pace în Turcia?

Înainte de atentatul de la Suruc, partidul de guvernământ AKP demarase negocieri cu toate partidele parlamentare în vederea formării unei noi coaliții. Momentul Suruc a schimbat însă totul. Deodată, toți ochii au fost ațintiți asupra implicării active a Turciei în lupta cu militanții Statului Islamic și simultan asupra reacției la atacurile lansate de PKK în interiorul țării.

Partidul Democratic Popular (HDP), formațiune pro-kurdă, este criticat pe bună dreptate pentru că nu a denunțat recentele atacuri ale PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan), organizație considerată teroristă de către Turcia, SUA și UE. Noile agresiuni întreprinse de PKK au reamintit de conflictul din anii 90 din Turcia. Nimeni nu vrea să se mai întoarcă la acele vremuri pline de nesiguranță și victime. Prin urmare, soluționarea acestui conflict din interiorul Turciei este absolut crucială. Nu este niciun secret că procesul de pace cu kurzii se afla în impas chiar și înaintea recentelor declarații ale președintelui Erdogan.

Cererea sa ca parlamentarii care ar susține organizații teroriste să fie trași la răspundere a primit un răspuns rapid. Co-președintele HDP Selahattin Demirtas a anunțat că toți cei 80 de deputați ai acestei formațiuni vor solicita legislativului de la Ankara să le fie ridicată imunitatea. Aceasta este o cale care duce la escaladarea tensiunilor și departe de orice soluție.

Pe de altă parte, formațiunea AKP se folosește de actualul context în speranța recuperării voturilor pierdute la ultimele alegeri, voturi care s-au dus la HDP. Chiar dacă reacția impulsivă a lui Demirtas ar putea părea la prima vedere răspunsul potrivit, aceasta nu contribuie de fapt în niciun fel al stabilizarea situației. Mai mult, cererea naționaliștilor din formațiunea MHP de desființare a HDP nu este deloc un ajutor în acest sens.

În timp ce politicienii se ceartă, continuă în liniște însă negocierile de formare a unui nou guvern. Partidele CHP și AKP s-au întâlnit deja de două ori și, dacă vor ajunge la un acord, se va forma rapid o coaliție de guvernământ. În caz contrar vor avea loc alegeri anticipate, ceea ce AKP și-a dorit de la bun început.

AKP nu a fost deloc mulțumit cu rezultatele ultimelor alegeri generale, potrivit cărora formațiunea nu s-a mai aflat în postura de a guverna singură. În prezent, Turcia dezbate frenetic viitorul procesului de pace iar toate partidele trebuie să se calmeze și să se gândească în ce fel trebuie acționat pe mai departe. Este nevoie de o coaliție de guvernare fiabilă.

Liderii turci trebuie să-și amintească de nemulțumirile populației, care a penalizat la ultimul scrutin partidul lui Erdogan. După formarea noii coaliții, trebuie discutat detaliat despre soarta procesului de pace. La răspundere trebuie trași nu doar cei care sprijină terorismul, ci și cei care se fac vinovați de corupție și activități ilegale.