Comentariu: Renzi a făcut o bella figura

Matteo Renzi, reformatorul autodeclarat al societăţii italiene, s-a impus. Cu simbolicul summit tripartit de la mormântul unui strămoş italian al Europei, Renzi a arătat ce doreşte. Vrea să conducă. Nu numai în Italia, ci şi în Europa.

A spus-o deseori şi înainte de Brexit. Dar după ce britanicii au decis să iasă din club, Renzi a întrezărit şansa de a juca în prima ligă. Nu locomotiva germano-franceză, ci un trio compus din Italia, Franţa şi Germania ar trebui să stabilească noua direcţie a Europei. Reprezentanţii celor trei ţări s-au întâlnit la Berlin imediat după referendumul din Marea Britanie. Au făcut-o din nou acum la mini-summit-ul de pe insula Ventotene şi de pe port-avionul Garibaldi - nava amiral a marinei militare italiene. În mod normal, vasul serveşte misiunii marine europene de salvare a refugiaţilor din Marea Mediterană.

Matteo Renzi a indicat direcţia încă dinaintea reuniunii şi a declarat că UE trebuie să se desprindă de reguli rigide, de tehnocraţie. UE nu trebuie să fie o uniune a băncilor. Comunitatea ar trebui să reînceapă să-şi urmeze idealurile, iar în centrul preocupărilor sale ar trebui să fie cetăţenii. Frazele lui Renzi vizează, desigur, electoratul italian care, pe fondul politicii de austeritate promovată de către Germania, îşi doreşte mai multă independenţă faţă de Bruxelles.

Nici la reuniunea în sine, nici la conferinţa de presă de pe port-avion, Renzi nu a propus nimic concret. Însă nici nu era acesta scopul evenimentului. Scopul era livrarea unor imagini frumoase în care Matteo Renzi să pozeze în lider al UE.

Cancelara Angela Merkel şi preşedintele Francois Hollande au rămas numai nişte elemente de decor, mai ales fiindcă nici ei n-au venit cu idei noi. Iar Merkel a intrat în jocul acestui nou ménage-à-trois. Şefa Guvernului de la Berlin a încurajat reformele economice ale premierului Renzi, dar fără a-i îndeplini dorinţa de a contracta mai multe datorii. Renzi a apreciat generozitatea cancelarei. Germania a preluat de opt ori mai mulţi refugiaţi ca Italia.

Merkel şi Renzi, buni prieteni? Desigur că în spatele amiciţiei lor se ascund nişte calcule. Merkel urmăreşte să-l coopteze pe Renzi, nu o confruntare. Are nevoie de sprijinul Italiei dacă vrea soluţii practice în criza refugiaţilor, normalizarea relaţiei cu Turcia, în lupta contra terorismulului şi în creşterea investiţiilor. De opoziţie are parte destulă din partea unor ţări ca Polonia sau Austria. Prin urmare, Merkel i-a lăsat lui Renzi lumina reflectoarelor în propria lui ţară. Din perspectiva Uniunii Europene, deocamdată Renzi este singura alternativă în Italia.

Astfel încurajat, dinamicul premier îndrăzneşte să uite de promisiunile făcute în plan intern. Doar nu vrea să-şi lege destinul politic de un posibil referendum privind Constituţia în luna noiembrie. În seara precedentă mini-summit-ului, Matteo Renzi a declarat că va rămâne în funcţie până la alegerile la termen, programate în martie 2018. Se simte suficient de puternic. Figura frumoasă făcută pe plan european îl va ajuta să puncteze acasă.

Pentru Renzi, reuniunea de la Ventotene a fost un succes. Însă Uniunea Europeană nu şi-a demonstrat performanţa cu adevărat. Aceasta încă mai este testată, a remarcat cancelara Angela Merkel. Diagnosticul e deocamdată incert.