Puigdemont trebuie deferit Madridului
4 aprilie 2018
Dacă lăsăm deoparte isteria din jurul fostului şef al guvernului regional catalan, Carles Puigdemont, şi analizăm faptele, despre presupusul "prizonier politic" şi autoproclamatul martir pentru independenţa Cataloniei nu prea mai rămâne mare lucru de spus. Îndepărtat din funcţia de şef al executivului catalan, Carles Puigdemont rămâne un simplu cetăţean spaniol căruia procuratura de la Madrid îi aduce acuzaţii grave. Urmărit cu mandat internaţional de arestare, el a fost reţinut în Germania.
La nivel european sunt puse în aplicare, anual, aproximativ 15.000 de asemenea mandate. Extrădate sunt, însă, numai jumătate dintre persoanele arestate - în Germania chiar mai puţine. Aşadar, autoproclamatul erou catalan pentru independenţă are şanse bune să nu fie deferit justiţiei spaniole.
Tribunalul landului Schleswig-Holstein verifică cererea de extrădare înaintată de către procuratură. O procedură absolut normală. Nu există niciun motiv de îngrijorare. Trebuie să avem încredere în statul de drept şi în instituţiile sale. Desigur, cetăţeanul european Puigdemont poate parcurge toate procedurile juridice şi se poate opune extrădării. Este dreptul său s-o facă. Un lucru rămâne, însă, clar: el nu este un caz special.
Tovărăşiile lui Puigdemont
Acuzaţiile care i se aduc ar justifica extrădarea. Liderul separatiştilor catalani trebuie să se supună unui proces în Spania. Omul a fugit, a vrut să scape de justiţie. Ar putea fi numit laş fiindcă s-a refugiat în Belgia şi şi-a abandonat tovarăşii în Catalonia. Oricare alt prezumtiv infractor este firesc să fie deferit justiţiei. De ce nu şi Carles Puigdemont?!
Alianţele în care a intrat el sunt foarte ciudate. În Belgia s-a lăsat curtat de către separatişti şi de către naţionaliştii flamanzi. În Finlanda a fost oaspetele unui deputat - un politician destul de straniu - din Laponia.
În detenţie, în Germania, a primit vizita unui co-fondator al formaţiunii populiste de dreapta, fostul şef AfD, actual deputat în Parlamentul European, Bernd Lucke.
Întâlnirile sau invitaţiile adresate catalanului ce se înconjoară cu aura nevinovăţiei beneficiază de multă atenţie din partea presei. Prin prezenţa sa voită în mediile internaţionale, politicianul catalan reuşeşte să menţină în centrul atenţiei "cazul Puigdemont".
Strategie PR isteaţă
A ţinut prelegeri, a călătorit prin Europa, şi-a spus în continuare "preşedinte" şi a provocat justiţia spaniolă. Faptul că mandatul european de arestare de anul trecut a fost reînnoit nu l-a surprins pe Puigdemont. Ba chiar s-a potrivit de minune reprezentării sale în mass-media. Dacă ar fi continuat să-şi savureze cuminte "exilul" în Belgia, în curând n-ar mai fi suscitat interesul.
Este o enigmă de ce s-au lăsat prinşi în mrejele PR ale insurgentului reprezentanţii stângii (Die Linke) din Germania şi ecologiştii din Parlamentul European. Acţiunea acestora prin care guvernului de la Berlin i se cere să intervină direct în decizia instanţei de judecată, în cazul Puigdemont, este aventuroasă. Se pare că partidul post-comunist Die Linke şi ecologiştii n-au înţeles cum funcţionează un stat de drept.
Puigdemont, care a organizat un referendum ilegal şi a proclamat, în mod necunostituţional, independenţa Cataloniei, ar trebui să se supună unui proces acolo unde îi este locul, în Spania. De acceptat ar fi şi o eventuală decizie a justiţiei germane, în cazul în care se va ajunge la concluzia că Puigdemont nu poate fi extrădat. Fiindcă justiţia domneşte, nu propaganda politică a unei părţi sau a alteia.
Autor: Bernd Riegert / CS