O decizie onestă

Ştirea n-a generat un val de stupefacţie. SUA renunţă la sprijinul militar acordat rebelilor sirieni, organizat cu ajutorul CIA. Oricum n-a însemnat niciodată mai mult de o solidaritate simbolică. În plus, preşedintele Donald Trump urmăreşte să-şi îmbunătăţească relaţiile cu Vladimir Putin, iar transporturile de echipamente de luptă pentru adversarii lui Assad şi instruirea militară a rebelilor erau o piedică.

Multe arme în mâinile cui nu trebuie

Deşi s-ar putea ca decizia să-i ofenseze pe mulţi lideri occidentali, această hotărâre a fost onestă din trei motive. În primul rând, occidentul ar fi trebuit să sprijine masiv opoziţia din Siria dacă ar fi vrut ca insurgenţii să aibă o şansă cu adevărat reală în acest conflict. Preşedintele Obama a demarat acest program militar secret în 2013, dar n-a asigurat şi condiţii de concurenţă echitabile.

O lege a războiului prin intermediari (proxy war) spune că puterea protectoare trebuie să aprovizioneze suplimentar cu arme efectivele de luptă în cazul în care acestea sunt în defensivă. Obama a avut un motiv bun să n-o facă. Multe arme destinate rebelilor "moderaţi" au ajuns în mâinile islamiştilor extremişti.

În al doilea rând, decizia este onestă şi fiindcă ea recunoaşte balanţa puterii în Siria: Assad rămâne fiindcă Rusia a câştigat războiul pentru el. Şi ar mai fi corectă fiindcă demonstrează care sunt priorităţile SUA în Siria: combaterea organizaţiei teroriste "Statul Islamic" şi reducerea influenţei iraniene, nu căderea lui Assad.

Şi totuşi, hotărârea americanilor este periculoasă. Nu vor mai exista "moderatori", parteneri care ar putea ajuta şi la reconstrucţia Siriei. Cine luptă contra lui Assad va fi nevoit să se alăture grupărilor islamiste. Astfel se vor adeveri afirmaţiile lui Assad şi ale Rusiei: alegerea va putea fi făcută numai între regim şi teroare. Decizia mai este periculoasă şi din cauză că SUA vor lăsa reconstrucţia ţării mai mult pe mâinile Rusiei şi ale Iranului.

Siria se dezintegrează

Conflictul sirian intră într-o nouă fază. Siria se împarte în trei sfere de influenţă. Rusia îşi adjudecă vestul, Iranul controlează regiunea din jurul Damascului, iar SUA regiunea de la est de Eufrat, unde colaborează cu trupele kurde. Acolo se va da lupta între SUA şi Iran.

Iranul are nevoie de coridorul Bagdad-Damasc pentru a porni către Beirut, ca să poată ajunge la organizaţia paramiliară şiită Hezbollah. Dacă preşedintele Donald Trump va dori să-i împiedice pe iranieni va trebui să acţioneze ferm, chiar dacă s-ar putea să pericliteze relaţia specială pe care o are cu omologul său rus Vladimir Putin. 

Autor: Rainer Hermann (FAZ) / CS