Libertate religioasă pentru toată lumea

Decizia este clară şi revoluţionară: cel mai înalt Tribunal german interzice landurilor federale să excludă din învăţământ personalul musulman, pe motiv că poartă burka. Judecătorii consfinţesc astfel libertatea religioasă şi amendează landurile federale. Baticul cu care îşi acoperă capul credincioasele musulmane este comparabil cu vesmintele monahale ale călugăriţelor catolice, sau kippa purtată de evrei. Nu poţi aplica interdicţii într-o singură direcţie religioasă, în timp ce celorlate credinţe le permiţi afişarea de simboluri. Egalitatea este valabilă pentru toţi.

Important de reţinut însă: decizia se referă la însemnele religioase, bazându-se aşadar pe dreptul fundamental referitor la libertatea credinţei şi a consţiinţei. În continuare, cadrelor didactice nu li se va permite să propage idei religioase în orele de curs. În caz contrar, fie că este vorba despre o profesoară musulmană sau despre o călugăriţă catolică, oricare dintre ele ar putea fi exclusă din sistem. Doar portul unor veşminte religioase nu influenţează (încă) negativ libertatea de credinţă a elevilor.

Dreptul continuă să evolueze

Decizia nu este cu adevărat surprinzătoare, dar impresionantă, pentru că judecătorii au revenit asupra unei hotărâri anterioare. În 2003, cea de-a doua Cameră a Curţii aproba interzicerea acoperirii capului de către cadrele didactice în timpul orelor de curs, dacă un land federal va lua o decizie în acest sens. Acum prima Cameră a Curţii ia decizia contrară. Între cele două hotărâri sunt nu mai puţin de 12 ani diferenţă. Timp în care islamul s-a profilat mai bine în Germania, iar Germania a mai făcut un pas înainte spre islam.

Cel mai bun exemplu sunt specializările în islam oferite de universităţile germane. A fost un fel de ironie a sorţii, că fosta ministră a culturii din landul Baden-Württemberg a insistat asupra interzicerii baticului în şcoli, pentru ca ulterior, din poziţia de ministru federal al educaţiei, să suţină înfiinţarea unor centre şi institute pentru teologie islamică, în cadrul universităţilor germane. Este posibilă, în aceste centre, formarea profesoarelor care nu vor purta basma niciodată? Deciziile Curţii de la Karlsruhe, la o distanţă de 12 ani, atestă că dreptul trăieşte, că el se dezvoltă. În Karlsruhe s-a luptat pentru această decizie.

Problemele sociale nu se rezolvă prin lege

În fine, decizia judecătorească este un semnal în plus către cei ce vor să interzică însemnele religioase şi care se cred confirmaţi de judecători. Fie că este vorba despre batic sau despre minarete, ar fi naiv să crezi că tensiunile sociale se rezolvă prin legi. Un stat modern garantează - o dată în plus prin decizia Curţii de la Karlsruhe - nu separarea strictă dintre stat şi religie, dintre credinţă şi biserică, ci libertatea religioasă în sensul ei pozitiv.

Dacă în cazul vălului islamic s-ar aplica interdicţii, atunci ele ar trebui aplicate şi în cazul celorlalte însemne religioase, fără nici un fel de diferenţe.

Vecinii francezi constată pe propria piele unde poate duce ignorarea religiozităţii. Nu este vorba despre groaznicele acte de terorism, care au lovit în inima ţării la începutul anului. Nu, chiar şi integrarea poate deveni un succes, atunci când imigranţii sunt luaţi în serios, atât ei cât şi religia lor.