Lecţii amare în conflictul ucrainean

O nouă tentativă de găsire a unei soluţii pentru conflictul ucrainean a eşuat. Miniştrii de externe ai Ucrainei, Rusiei, Franţei şi Germaniei s-au întâlnit din nou la Berlin şi din nou s-au despărţit fără niciun rezultat. Deocamdată nu va exista o reuniune la nivel înalt în aşa-numitul "format Normandia". Plănuitul summit din capitala Kazakhstanului, Astana, la care urmau să ia parte înalţi reprezentanţi ai celor patru state nu va avea loc.

E trist. Fiindcă miniştrii de externe ai celor patru ţări se străduiesc, de multă vreme, să găsească o soluţie diplomatică pentru stingerea conflictului din Ucraina. De la începutul anului, eforturile acestora s-au intensificat. Iar noul eşec este amar mai ales pentru oamenii din regiunea de conflict, a căror stare s-a înrăutăţit şi mai mult în anotimpul rece.

Armistiţiul încheiat între armata ucraineană şi separatiştii pro-ruşi, sprijiniţi de Moscova, este încălcat. Ciocnirile violente între cele două tabere s-au soldat cu victime până şi în perioada Crăciunului.

În căutarea păcii

Eşuatul summit este o lecţie amară şi pentru şeful diplomaţiei franceze, Laurent Fabius, care, în ciuda tragicelor evenimente de la Paris, îşi dă silinţa să pună capăt vărsării de sânge în estul Ucrainei la fel ca omologul său german, Frank-Walter Steinmeier. În prezent, Franţa are şi altceva de făcut decât să pună capăt nebuniei din Ucraina.

Pentru angajamentul lor, Fabius şi Steinmeier merită tot respectul. Franţa şi Germania - adversari în războaiele mondiale - ştiu cât de mult valorează pacea în Europa.

Tocmai de aceea încearcă acum să pună capăt conflictului din estul Ucrainei - nu numai un război cu separatiştii, ci o răfuială pe faţă a Rusiei cu Ucraina.

Însă părţile implicate nu acceptă niciun compromis. Pe fondul terorismului de la Paris - o ameninţare pentru toate statele europene - Moscova şi Kiev-ul transmit un semnal tare nepotrivit. Rusia şi Ucraina şi-au manifestat solidaritatea cu Franţa după atentatele sângeroase recent petrecute. Dar suferinţa populaţiei din estul Ucrainei, unde, între timp, s-au înregistrat aproape 5000 de morţi, nu pare să le impresioneze la fel de mult.

Moscova şi Kievul nu cedează

Din conducerea ucraineană încă mai fac parte politicieni care încurajează o rezolvare militară a crizei în estul ţării. Kiev-ul a restrâns ajutoarele sociale, în favoarea unui program de înarmare. E de înţeles faptul că Ucraina va încerca din răsputeri să împiedice îngheţarea conflictului din regiunea estică. Altminteri, după anexarea peninsulei Crimeea la Rusia, în Ucraina ar putea fi trasată, de facto, o nouă graniţă.

Nici Moscova n-a renunţat la planurile sale agresive. Scopul Kremlinului este destabilizarea politică a Ucrainei - lucru care, în cele din urmă, ar putea duce la divizarea ţării. Un conflict îngheţat în Donbas ar putea fi fundamentul pregătirii Ucrainei cu scopul anexării şi altor teritorii. Până acum, Moscova n-a făcut niciun gest care să înlăture asemenea temeri.

În timp ce atentatele de la Paris i-au determinat pe occidentali să strângă şi mai mult rândurile în faţa ameninţării teroriste, estul Europei rămâne un tărâm al instabilităţii. Rusia se izolează şi e o ameninţare pentru ţările vecine. Iar Ucraina e într-un război de uzură din care nu mai găseşte calea de ieşire. Şi acesta un alt adevăr amar.