Instigatorul Ungariei rămâne la putere sub privirile UE

Ungaria a ales. Mult peste 60 la sută dintre alegători s-au pronunțat pentru un partid extremist de dreapta și unul și mai extremist la aceeași margine a eșichierului politic. Ar fi dificil să încercăm să aflăm care dintre ele e mai radical. 

Ungaria a ales. A ales ca Viktor Orbán să rămână premier. Electoratul a readus la putere un om care în campania electorală a instigat la ură împotriva oamenilor - a celor de credință musulmană și a celor de credință mozaică. Așa ceva se numește islamofobie și antisemitism. La toate acestea se adaugă faptul că Orbán și apropiații săi interpretează în interes propriu și alte standarde ale statelor de drept democratice, îngrădind libertatea de opinie și a presei și modificând ceea ce noi numim statul de drept. 

O motivație pentru antidemocrați 

Acest rezultat electoral întărește și motivează toate guvernele europene care guvernează după aceleași principii. Înainte de toate Polonia. De fapt toate statele Grupului de la Visegrád. Dar și în vestul Europei - în Austria este la guvernare o coaliție din care face parte formațiunea extremistă de dreapta FPÖ. Uniunea Europeană se bazează, pe de o parte, pe pilonul economic cu roadele sale obținute grație comerțului liber și transfrontalier și prosperitatea rezultată din acestea. Un alt pilon este însă esențial - cel al valorilor democratice și ale statului de drept. Fiecare nou membru al UE semnează carta drepturilor fundamentale, care interzice orice fel de discriminare - fie ea rasială, religioasă sau de natură sexuală. Principiile statului de drept, ca premisă pentru o democrație funcțională, și democrația însăși reprezintă motivația generatoare de identitate pentru strânsa asociere a țărilor europene. Dar de ani de zile se constată călcarea în picioare a acestor valori fundamentale și înmulțirea țărilor conduse de partide care iau în derâdere sau chiar combat activ valorile fundamentale ale Uniunii Europene, ale drepturilor omului pur și simplu. De ani de zile suntem martori ai transformărilor socio-politice din aceste țări din UE. Și tot de ani de zile nu se întâmplă nimic. 

Cât timp mai vrea să stea UE cu mâinile în sân?

Cel târziu odată cu realegerea lui Viktor Orbán se pune întrebarea cât mai vrea UE să asiste la pervertirea valorilor europene conform principiului celor trei maimuțe: nu aud nimic, nu văd niumic, nu spun nimic. Cei care nu reacționează, care nu sancționează și care nu spun lucrurilor pe nume în dialogul cu guvernele acestor țări, cei care se tem de conflict întăresc aceste mișcări, slăbind în acelaș timp propria credibilitate de paznic al valorilor democratice. 

Să continui ca până acum nu mai merge! Nu e posibil să-l condamni, pe bună dreptate, de rasism pe președintele Turciei, Erdogan, și în același timp să stai la următorul summit al UE, zâmbitor, lângă domnul Orbán, ca și cum nu s-ar fi întâmălat nimic. Nu poți să aduci elogii în discursurile duminicale Uniunii Europene pentru ideea sa democratică, când, concomitent, o serie de state membre ale UE demontează, bucată cu bucată, tocmai această democrație. Nu poți să condamni, justificat, rasismul și antisemitismul din propria-ți țară, să numești chiar un însărcinat federal cu combaterea antisemitismului și, în același timp, să stai alături de șefi de guvern care ar trebui înfierați public tocmai de acest însărcinat federal cu combaterea antisemitismului. 

Numărul țărilor, care odată cu victoria la urne a lui Orbán, se vor confrunta cu partide extremiste de dreapta și populiste tot mai puternice și mai sigure de ele nu se va diminua, dimpotrivă. UE și ideea europeană sunt sub multe aspecte vulnerabile. O slăbire a democrației în și mai multe țări membre ar fi lovitura de grație.

Michel Friedman este jurist, publicist și moderator TV. La Frankfurt University of Applied Sciences este profesor de drept imobiliar și mass media. Acolo, Friedman conduce și un centru de cercetare pentru probleme europene, fiind totodată și unul dintre cei patru directori ai "Center for Applied European Studies", înființat în 2016. La Deutsche Welle moderează emisiunile "Conflict Zone" și "Auf ein Wort ... mit Michel Friedman".