Democraţia se confruntă cu o gravă criză

Cine crede că doar în SUA există teorii ale conspiraţiei care ameninţă coeziunea socială şi democraţia în general, se înşeală.

Aproape trei sferturi din simpatizanţii Partidului Republican din SUA sunt de părere că Joe Biden nu este preşedintele legitim al ţării. 15 la sută din populaţia SUA aprobă afirmaţia "QAnon", un conglomerat militant de dreapta, conform căreia guvernul american, economia şi mass media "sunt controlate de o grupare de satanişti pedofili, care exploatează sexual copii la nivel mondial".

În Germania, potrivit unui sondaj reprezentativ, publicat recent de Institutul Allensbach, o treime din populaţie consideră că trăieşte într-o "democraţie aparentă", în care "cetăţenii nu au niciun cuvânt de spus".

Trăim într-o democraţie aparentă?

Această afirmaţie este considerată adevărată de 28 la sută din germanii care trăiesc în vestul ţării şi de 45 la sută din cei care trăiesc în est. Deja în timpul pandemiei de coronavirus a devenit evident că în noile landuri federale mult mai puţini oameni ţin pasul cu realitatea politică din Germania, comparativ cu alte regiuni. Refuzul multora de a se vaccina şi de a purta mască a provocat anul trecut în Turingia o creştere cu 47 la sută a mortalităţii, în Saxonia cu 49 la sută.

Nici la vecinii europeni situaţia nu este mai bună. În Franţa 57 la sută din populaţie credea, în ianuarie 2022, că democraţia nu funcţionează corect în ţara lor. În Marea Britanie 34 la sută din cetăţeni cred că "nu au nimic de spus" în afacerile politice ale ţării.

Aceste sondaje, chiar dacă nu se suprapun întru totul, arată totuşi un trend: lumea este tot mai nemulţumită de democraţie. Şi dincolo de aceste ţări, tot mai mulţi sunt nemulţumiţi că nu au parte de prosperitate economică, că li se încalcă drepturi individuale. Tot mai mulţi sunt mânioşi pe elite, care ar fi pierdut contactul cu realitatea.

Democraţia şi-a pierdut din credibilitate

Deja în 2017, autorul britanic David Goodhart atrăgea atenţia în cartea sa intitulată "Drumul către undeva: revolta populistă şi viitorul politicii", că se anunţă conflicte tot mai mari între lumea rurală, tradiţionalistă şi mediul urban progresist. Într-adevăr, potrivit politologului american Francis Fukuyama, nimic nu a fost mai relevant pentru Brexit şi pentru alegerea lui Donald Trump decât densitatea populaţiei. Acolo unde densitatea a fost mai mică s-a votat mult mai pronunţat în favoarea celor două decât s-a votat în regiuni cu densitatea mare şi în oraşe.

Tot Fukuyama este cel care a arătat în cartea sa intitulată "Identitatea: cum pune pierderea demnităţii în pericol democraţia" că dispariţia prosperităţii economice provoacă mai întâi mânie şi apoi respingerea modelului unei societăţi democratice. El sugerează de asemenea că ideologia neoliberală, pe care şi-au însuşit-o multe guverne democratice din ultimii 20 de ani, este responsabilă pentru pierderea încrederii în democraţie.

Cauzele sunt mai adânci

Cu siguranţă aceste concluzii nu sunt greşite, dar merg prea puţin în profunzime. Fiindcă nemulţumirile de natură economică nu au provocat doar mânie împotriva sistemului democratic şi dorinţa de depăşire a premizelor sale economice şi ideologice greşite ci şi respingerea radicală a ştiinţei contemporane, a cărei bază raţională şi ale cărei rezultate formează coloana vertebrală a societăţii moderne. Nu este deloc obligatoriu să ajungi de la "îmi merge prost economic" la "guvernul meu este compus dintr-o bandă de răufăcători, care exploatează copii la nivel mondial".

De aceea pentru rezolvarea crizei democraţiei nu mai e suficient să înlături dezechilibrele economice şi să asiguri prosperitate pentru cât mai mulţi. Pe lângă asta e nevoie de a afla de ce teorii tribale, naţionaliste, suprematiste, conspiraţioniste, unele cu tentă religioasă, au putut lua locul ştiinţei raţionale, seculare.

Fiindcă concluzia care se desprinde din sondajele menţionate nu este doar că democraţia ca model statal şi de guvernare este tot mai contestată, ci odată cu ea şi întreaga imagine contemporană despre lume şi om, în spatele căreia nu mai există cale de întoarcere. Respingerea democraţiei pe post de cod pentru a duşmăni lumea - asta nu poate funcţiona bine pe termen lung.

Alexander Görlach este Senior Fellow în cadrul Carnegie Council for Ethics in International Affairs şi Research Associate la Internet Institute al Universităţii Oxford. După stagii petrecute în Taiwan şi Hongkong s-a specializat în ascensiunea Chinei şi însemnătatea ei pentru lumea liberă. A ocupat diverse poziţii la Universităţile Harvard şi Cambridge.