Brexit: Britanicii eșuează în negocieri

Cum poate o șefă de guvern să arate întregii lumi ce poziție slabă are? La ce s-o fi gândit Theresa May când a venit la Bruxelles cu o propunere în bagaj, pe care nu o discutase cu DUP, de sprijinul căruia are nevoie la Londra? Doar cunoaște partidul unionist nordirlandez suficient de bine și știe ce poziție dură are în problema frontierei irlandeze. Dacă May ar fi avut cel puțin un minim de înțelepciune politică și experiență, ar fi evitat momentul penibil - atât pentru ea însăși cât și pentru interlocutorii de la Bruxelles - în care a fost oprită de șefa unioniștilor nordirlandezi, Arlene Foster, în mijlocul unui prânz oficial.

Căutarea unei soluții în problema Irlandei a eșuat în urma unei formulări pregătite cu multă grijă, potrivit căreia s-ar dori după Brexit o "apropiere a regulilor" din Irlanda de Nord și Irlanda. Ar fi singura cale de a rezolva problema. Partea nordirlandeză trebuie să rămână aproape de legislația UE, altfel s-ar ajunge la sfârșitul frontierelor deschise și al vieții comune pe insula irlandeză. Orice altă soluție ar fi imposibilă din punct de vedere logic.

Partea britanică ar fi trebuit să-și dea seama, în cursul lunilor de negocieri frustrante și lipsite de rezultate, că UE nu-i va permite să mănânce prăjitura și să o și păstreze în același timp. Dacă britanicii părăsesc Uniunea, plătesc un preț considerabil. De la uniunea vamală până la piața unică, la capitalele culturale și la transportul aerian: peste tot există regula că e mai bine înăuntru decât afară. Principiul se aplică și în cazul Irlandei: Dacă vrea să mențină pacea, Marea Britanie trebuie să plătească un preț politic.

Aroganța i-a dus pe britanici spre eșec. Au crezut că nu trebuie să ia în serios mica Irlandă, la fel ca în perioada Imperiului Britanic: o greșeală fatală. Irlanda nu mai e o colonie lipsită de influență, ci o țară puternică, sprijinită de întreaga Uniune Europeană - nu doar de instituțiile de la Bruxelles, ci și de statele membre. Micul stat irlandez, peste interesele căruia vrea să treacă o țară mai mare, are parte de simpatiile tuturor.

E o ironie a istoriei că Irlanda se regăsește, pentru prima dată în mai multe secole, în poziția mai puternică față de Marea Britanie. Guvernul de la Dublin nu a avut încredere, pe bună dreptate, în ofertele vagi ale părții britanice privind o viitoare frontieră UE în mijlocul insulei irlandeze. Nici Comisia Europeană nu a luat în serios declarațiile nebuloase ale ministrului britanic pentru Brexit, David Davis, despre o graniță invizibilă în Irlanda, păzită doar de calculatoare.

Londra s-a lovit din nou de realitatea dură a Brexitului. Politicienii care au promovat ieșirea din Uniunea Europeană, așa-numiții Brexiteers, nu le-au spus alegătorilor că Brexitul nu va evolua după bunul plac al britanicilor. Acum, cetățenii vor plăti scump pentru încederea lor oarbă în propaganda unor politicieni ca Boris Johnson. 

Theresa May a acceptat deja multe schimbări: Și-a ridicat oferta de la zero la aproximativ 60 de miliarde de euro, a realizat că regulile de tranziție până în 2019 presupun ca Marea Britanie să îndeplinească în această perioadă aceleiași condiții ca orice alt stat membru al UE. De asemenea, trebuie să accepte că Marea Britanie nu poate să beneficieze de schimbul liber de bunuri și servicii fără a rămâne în uniunea vamală și în piața unică. Degeaba visează May și miniștrii ei la un acord ambițios care să-i garanteze Londrei relații speciale cu Europa.

În cadrul negocierilor privind Brexitul, sunt mai multe de pierdut decât iluziile unor politicieni din grupul de Brexiteers: Theresa May și negociatorii ei se joacă cu credibilitatea țării lor și cu prietenia dintre britanici și continent, care s-a dezvoltat de-a lungul ultimelor decenii. Atitudinea ostilă față de cetățenii UE din Marea Britanie, șicanați între timp cu avize de expulzare lipsite de temei, duce la sentimente de furie împotriva guvernului de la Londra. Iar ura unor britanici împotriva imigranților distruge prietenia dintre oameni.

Fără o încredere minimă, negocierile privind Brexitul sunt sortite eșecului. Până acum, aproape tot ce a făcut Londra a fost greșit, și nu prea există speranțe să se schimbe ceva. Mai ales din moment ce Theresa May pare prea slabă pentru a ajunge la o soluție rațională minimală. Dar cine știe: Poate va fi dată jos în curând, poate vor fi alegeri anticipate și nici nu se mai ajunge la Brexit - între timp, orice pare posibil la Londra. Uniunea Europeană nu poate să facă altceva decât să aștepte, păstrându-și calmul și principiile.   

Autoare: Barbara Wesel (das)