Coincidenţe suspecte

Magistraţii au constatat că şeful statului nu a încălcat Legea Supremă desemnându-l pe Ion Sturza pentru funcţia de premier, dar, pe de altă parte, îl obligă pe preşedinte, „în cazul existenței unei majorități parlamentare absolute”, să înainteze la funcţia de premier candidatul propus de această majoritate.

Context

Având în vedere recenta „migraţie” a unor deputaţi din Parlament dintr-o tabără în alta şi încercarea Partidului Democrat de a încropi o „platformă social-democrată”, împreună cu cei 14 deputaţi plecaţi din PCRM (platformă despre care liderul PD, Marian Lupu, a spus că va fi „nucleul viitoarei majorităţi parlamentare”), unii analişti politici suspectează Curtea că, prin interpretarea sa, ar face jocurile PD. Anterior, şeful statului, Nicolae Timofti, a denunţat presiunile exercitate de acest partid asupra sa în vederea desemnării controversatului oligarh Vlad Plahotniuc (finanţatorul PD) în calitate de candidat la funcţia de prim-ministru al Republicii Moldova.

Conform Constituţiei, şeful statului trebuie doar să consulte grupurile parlamentare înainte de a desemna un candidat la funcţia de premier. Astfel, înainte de a-l desemna pe Ion Sturza, preşedintele Nicolae Timofti a consultat grupurile parlamentare şi l-a nominalizat pe Sturza chiar dacă nu exista o majoritate parlamentară care să-şi asume învestirea acestuia. În aceeaşi zi, 14 deputaţi s-au rupt de fracţiunea comuniştilor şi au anunţat crearea „platformei parlamentare social-democrate” la care au aderat şi deputaţii PD, iar prima întrunire a platformei nou create a fost prezidată de însăşi Vlad Plahotniuc.

Şi tot cei 14 transfugi din PCRM au sesizat Curtea Constituţională, obţinând interpretarea care îl lipseşte pe şeful statului de prerogativa de a înainta „candidatul lui” la funcţia de premier în cazul în care există o majoritate parlamentară. Numai că în aceeaşi hotărâre a Curţii Constituţionale scrie că „majoritatea parlamentară urmează a fi formalizată, nu doar declarată, cu indicarea deputaților care o constituie și notificarea oficială a președintelui despre existența disponibilității de a susține un anumit candiat la funcția de prim-ministru”.

Finanţatorul PD iese la „cules” voturi

Conform Constituţiei, Guvernul Republicii Moldova poate fi învestit cu votul a 51 de deputaţi. PD + cei 14 transfugi comunişti au doar 34 de voturi. În situaţia foarte probabilă că pe 4 ianuarie, guvernul Sturza nu va fi învestit, este de aşteptat ca PD să iasă din nou „la cules” potenţiale noi voturi în vederea identificării unei „majorităţi parlamentare formalizate”, care să-i impună preşedintelui Timofti un candidat. Preşedintele interimar al PLDM, Valeriu Streleţ, a dat asigurări că nici un deputat PLDM nu va vota pentru învestirea unui guvern condus de Vlad Plahotniuc. Socialiştii au declarat tranşant că nu-i interesează nici o altă combinaţie cu excepţia alegerilor anticipate. Rămâne varianta cooptării în „majoritatea” patronată de PD a liberalilor, a celor 4 deputaţi neafiliaţi (dintre care trei fac parte din „grupul Leancă”) şi, posibil, a celor 7 comunişti rămaşi cu Vladimir Voronin.

Nici liderul PL, Mihai Ghimpu, nici liderul Partidului Popular European, Iurie Leancă, nu au anunţat deocamdată dacă ar accepta să facă parte dintr-o astfel de majoritate. Anterior, însă, Mihai Ghimpu a declarat că PL nu va accepta o coaliţie fără PLDM.

Pe data de 4 ianuarie 2016, premierul desemnat Ion Sturza va cere vot de încredere Parlamentului. Dacă nu va întruni 51 de voturi, şeful statului va consulta din nou grupurile parlamentare şi va propune un candidat. Dacă o majoritate parlamentară nu va fi constituită, preşedintele poate propune singur candidatul, inclusiv îl poate propune, repetat, pe Ion Sturza. Dacă, însă, până pe 29 ianuarie 2016 nu va fi învestit un noul guvern, şeful statului este obligat să dizolve Parlamentul şi să anunţe data alegerilor anticipate.

În opinia analistului politic Igor Boţan, judecătorii au „forțat nota” marţi. Boțan este de părere că judecătorii Curţii au „reinterpretat” sensul cuvântului „consultări”: „În Constituție scrie clar că președintele se consultă şi el decide. Aceşti judecători au schimbat şi sensul limbii române doar pentru a anula dreptul discreționar al preşedintelui de a decide numele candidatului, după consultări cu fracţiunile”, a menţionat Boţan.