Clemenţă pentru greci

Între timp, Grecia are nevoie de bani. De bani proaspeţi. Şi nu tocmai puţini. Pentru că pachetul de salvare convenit nu e suficient, Grecia rămâne pentru Europa o rană vie.

Atena va avea nevoie rapid de alte circa 20 de miliarde de euro, afirmă ziarul economic german Handelsblatt, care citează surse bine informate ale zonei euro, fiind reluat de varii publicaţii, printre care Der Spiegel.

Valuri mari a stârnit în Germania şi o afirmaţie, prompt infirmată şi dezminţită de oficiali de la Berlin, pusă în circulaţie miercuri de ministrul elen de finanţe, Yannis Stournaras. Potrivit lui, donatorii internaţionali ar fi convenit să-i acorde Greciei un respiro reformist de doi ani.

Aiurea, aşa ceva nu s-a convenit încă, au replicat instantaneu oficialii germani. „Nu pot confirma această ştire”, s-a grăbit să declare, textual, ministrul german de finanţe, Wolfgang Schäuble, care a atras atenţia că decizia se va adopta abia după ce Troica, alcătuită din FMI, UE şi Banca Centrală Europeană îşi va fi prezentat raportul cu privire la proiectatele reforme.

Dar dezminţirile germane nu par foarte convingătoare. Rostul lor pare a-i linişti pe numeroşii sceptici din rândul cetăţenilor germani, care se tem că Grecia şi alte state falimentare ori puternic îndatorate din sudul Europei vor deveni un sac fără fund. Un sac care va produce o inflaţie galopantă şi le va înghiţi economiile agonisite din greu.

Realitatea este, că perpetuarea ajutorării Greciei şi altor state înglodate în datorii ,e impopulară sau chiar extrem de impopulară în Germania. În ciuda tuturor apelurilor la solidaritate europeană, prea puţini germani cu venituri mici sau mijlocii înţeleg să accepte ideea de a li se lua bruma de prosperitate din pricină că unele ţări mai evită încă să accepte reforme inevitabile reclamate de necesitatea de a redeveni global competitive.

Dar unii experţi şi formaţiuni de stânga precum Partidul Social-democrat susţin totuşi amânarea punerii în aplicare a restructurărilor greceşti menite să coboare deficitul statului elen la sub trei la sută din PIB.

Fapt este, că al doilea pachet de ajutoare pentru Grecia, de 130 de miliarde de euro, nu mai este suficient spre a menţine statul elen pe linia de plutire.

Or, guvernul Angelei Merkel se văzuse nevoit să facă faţă unor rezistenţe interne ample înainte de a vedea acest pachet de ajutoare de 130 de miliarde aprobat de Bundestag. Că nici acest pachet nu mai e de-ajuns exacerbează acum pasiunile în nordul Europei şi, nu în ultimul rând, în Germania. Iar parlamentarii ar trebui să aprobe eventuale ajutoare noi.

Chestiunea o plasează şi pe Merkel într-o situaţie politică internă foarte delicată, întrucât parte a propriei ei coaliţii guvernamentale de centru-dreapta se opune continuării măsurilor de menţinere în aparatele de prelungire artificială a vieţii a pacientului grec. Cancelarul însuşi sugerase că se va pune capăt asistenţei pentru statul elen.

Mai nou s-au înmulţit însă, şi în Germania, glasurile celor care susţin că nu doar Grecia a comis erori, ci şi salvatorii ei. Fiindcă s-ar fi insistat iniţial asupra unor dobânzi mari şi s-ar fi impus un program de austeritate ne-flancat de măsuri de creştere economică.

Social-democraţii germani s-au alăturat partenerilor Berlinului şi FMI, care pledează pentru clemenţă faţă de Atena. Îngăduinţa ar urma să dureze doi ani. În consecinţă, grecii ar urma să ajungă nu în 2014 ci abia în 2016 în situaţia de a avea un buget echilibrat. Rămâne doar de văzut cum va izbuti Merkel să-şi convingă compatrioţii de necesitatea de a scoate alţi bani din buzunar.