Cine răspunde de proiectele de reconstrucţie din Afganistan?

Trupele de protecţie ISAF din Afganistan au atras în repetate rânduri atenţia că ele sunt nu numai responsabile cu stabilitatea şi siguranţa în ţară ci şi cu reconstrucţia. Sute de milioane de dolari au fost deja investiţi în Afganistan în proiecte civile şi militare. Chiar şi coaliţia anti-teroristă condusă de Statele Unite încearcă să câştige simpatia cetăţenilor din regiune prin angajamentul în proiecte de reconstrucţie şi binefacere.

Scepticism al organizaţiilor umanitare

Însă Organizaţiile umanitare şi experţii în domeniu privesc cu scepticism implicarea trupelor în proiecte civile.

„Mulţi afgani nu pot face diferenţa între trupele care în timpul zilei construiesc şcoli sau sapă fântâni şi trupele care sunt active în scop militar în timpul nopţii. În plus, se întâmplă frecvent ca soldaţii să fie obligaţi să îndeplinească sarcini pentru care nu sunt calificaţi”, a declarat directorul institutului de cercetare din Kabul, Paul Fishstein.

Experţii civili solicită ca armata să nu se amestece în proiecte de reconstrucţie şi să transfere astfel de îndatoriri organizaţiilor umanitare, excepţie făcând doar zonele nesigure ale Afganistanului, precum în sud sau est, unde organizaţiile civile nu pot opera. Totuşi, însărcinatul cu problemele Afganistanului din partea Naţiunilor Unite, Kai Eide, consideră că şi în zonele critice ale ţării, reconstrucţia poate fi preluată de către armată doar temporar.

Unele regiuni ale Afganistanului sunt prea nesigure pentru civili

Purtătorul de cuvânt al NATO din Kabul, Mark Laity, afirmă că misiunea de a garanta securitatea şi angajamentul pentru reconstrucţie trebuie combinate în zonele nesigure ale Afganistanului.

„Echipele de reconstrucţie ale armatei nu împiedică munca organizaţiilor umanitare. Soldaţii lucrează doar în condiţii în care experţii civili nu pot interveni. Dacă situaţia se stabilizează, armata face loc organizaţiilor civile care pot deveni active în regiune”, a declarat Laity.

Totuşi, organizaţiile umanitare privesc cu scepticism implicarea armatei în reconstrucţie, mai ales din cauza fluctuaţiilor din cadrul trupelor, care obligă soldaţii să îndeplinească doar proiecte uşoare, de scurtă durată care dau rezultate vizibile şi imediate.