Cine profită de protestele din lumea arabă

Din Tunisia până în Yemen, musulmanii au ieşit în stradă. "Întreaga lume trebuie să vadă furia de pe chipurile voastre, pumnii strânşi şi să vă audă glasurile", a îndemnat liderul Hisbullah, Hassan Nasrallah luni, la Beirut. "Atâta timp cât prin venele noastre mai curge sânge, nu vom accepta în tăcere jignirile la adresa Profetului".

Nasrallah nu a mai apărut în public de multă vreme. Nici măcar în chestiunea conflictului sirian nu a luat poziţie. Organizaţia lui şiită care, de-a lungul timpului, a susţinut regimul Assad este şi acum tot de partea acestuia. De luni întregi circulă zvonul că luptători Hisbullah s-ar afla în Siria.

Din cauza solidarităţii cu Assad, gruparea a pierdut mult din simpatie. Posibila prăbuşire a liderului de la Damasc periclitează şi Hizbullah. De ce apare Nasrallah în public tocmai acum, în miezul scandalului provocat de filmul "Innocence of Muslims"?

Controversatul material video îi dă ocazia să se prezinte ca un adversar înverşunat al SUA şi, concomitent, ca un apărător al musulmanilor - explică Lurdes Vidal de la Institutul "Europeo del Mediterráneo" din Barcelona. "Nasrallah încearcă să câştige noi simpatizanţi", adaugă cercetătorul catalan în ştiinţe politice şi cultura islamică.

Dar de indignarea şi furia credincioşilor musulmani mai profită şi alte grupări extremiste din lumea islamică. "Prin ocuparea spaţiului public în ţările Primăverii Arabe, salafiştii vor să demonstreze că sunt forţa motrice", notează ziarul panarab "Al Hayat". O forţă aptă să ţină piept altor mişcări islamice organizate, care s-au impus (în părţi ale lumii arabe, precum Frăţiile Musulmane) dar încă nu şi-au consolidat puterea", mai scrie publicaţia.

Motivele pentru care extremiştii cheamă la proteste sunt asemănătoare, diferite sunt contextele în care operează ei. Profitând de slăbiciunile guvernului proaspăt instalat în fruntea Libiei, extremiştii din această ţară au distrus mormintele misticilor sufiţi, pe care le consideră "impure".

Maeştrii manipulării

Cu toate acestea, majoritatea libienilor se distanţează de aceşti terorişti-profanatori de morminte. De asemenea, puţini egipteni fac front comun cu salafiştii. Politilogul egiptean Gamal Soltan, de la Universitatea Americană din Cairo, admite totuşi faptul că o parte a populaţiei simpatizează cu extremiştii: "Există credincioşi extrem de sensibili în privinţa religiei lor, oameni dispuşi să se lase manipulaţi. De asemenea, există şi vânători de oameni care profită de orice ocazie pentru a-şi atinge scopurile".

Soltan interpretează demonstraţiile din lumea musulmană ca parte a unui conflict de amploare: "Salafiştii concurează cu Frăţiile Musulmane în privinţa uneia şi aceleiaşi ideologii. Nici pe unii nici pe alţii nu-i interesează un dialog naţional. Indiferent că este vorba de probleme de natură economică sau de un video anti-islamic orice este permis spre a se nega legitimitatea guvernului şi a face propagandă propriilor idei".

Filmul a servit inclusiv grupării teroriste palestiniene Hamas, care deţine controlul asupra Fâşiei Gaza. Apelul la apărarea islamului a fost lansat într-o perioadă presărată de obstacole politice - explică Lurdes Vidal. Hamas nu a putut opri politica israeliană de colonizare progresivă a Cisiordaniei. În plus, Hamas pierde teren în faţa grupării rivale, Fatah. Cel puţin prin cererea privind obţinerea statutului de observator permanent la ONU pentru Palestina, Fatah a atras asupra sa toate privirile.

Hamas nu se poate lăuda cu acţiuni notabile. Mai mult, gruparea palestiniană a pierdut din simpatie prin ruperea tardivă a relaţiilor ei cu regimul Assad. "Din aceste motive, Hamas se erijează acum într-un apărător al islamului şi, în acelaşi timp, demonizează SUA. Gruparea încearcă să-şi recapete conturul pierdut", adaugă Vidal.

Situaţia în Sudan

În Sudan situaţia diferă. Acolo, explică Reinhard Schulze, prin jurnaliştii loiali conducerii, guvernul a alimentat, parţial, violenţa: "A fost vorba despre acţiuni coordonate. Nu-mi pot imagina că poporul sudanez este capabil de asemenea proteste fără să fie dirijat din culise", adaugă Schulze.

Care a fost scopul manipulării? În urmă cu un an, sudul Sudanului a devenit independent. Astfel, Sudanul şi-a pierdut o mare parte din rezervele de ţiţei. Guvernul încearcă să compenseze pierderile la buget printr-un program de austeritate foarte rigid. În ultima vreme, oamenii au protestat faţă de creşterea preţurilor şi faţă de politica de austeritate. Filmul anti-islam a picat cum nu se poate mai bine: guvernul sudanez a avut posibilitatea să îndrepte furia populaţiei într-o altă direcţie.

Dar problemele nu au dispărut, afirmă Reinhard Schulze: "Guvernului sudanez îi revine responsabilitatea transpunerii programului de austeritate şi a reducerii datoriilor de stat. Oficialii sudanezi doresc să evite proteste de tipul celor care au declanşat Primăvară arabă".