Chişinău şi UE schimbă tactica în problema transnistreană

Autorităţile de la Chişinău şi UE par hotărâte să aplice, în raport cu regiunea transnistreană, politica paşilor mărunţi - adică să investească în dezvolotarea societăţii civile şi să atragă mediul de afaceri. Aceasta după ce toate încercările de a apropia „vârfurile” puterilor guvernante de la Chişinău şi Tiraspol au eşuat.

Uniunea Europeana a decis să ofere Republicii Moldova 28 de milioane de euro „pentru consolidarea încrederii şi soluţionarea conflictului transnistrean”. Guvernul de la Chişinău a aprobat săptămâna aceasta iniţierea negocierilor privind acordul de finantare. Ministrul Reintegrării de la Chişinău, Eugen Carpov, susţine că accentul în cadrul programului de măsuri privind consolidarea încrederii va fi pus pe proiectele sociale de sprijin a localitatilor din zona de securitate. Vor fi susţinute proiectele de dezvoltare a organizaţiilor societăţii civile din raioanele de Est ale ţării şi ale agenţilor economici. Finanţarea proiectelor este prevăzuta pentru 48 de luni.

Leancă: „Putem oferi autonomie largă Transnistriei”

Într-un interviu recent acordat presei ruse, premierul moldovean Iurie Leancă a menţionat că Chișinăul este gata să ofere regiunii transnistrene o autonomie largă, de tipul celei din Catalonia. Potrivit lui, Chişinăul nu planifică să elaboreze un plan de soluționare cuprinzător, ci se va concentra pe paşi mici, înţelegând foarte bine care sunt limite de care autorităţile constituţionale nu pot trece. „Suntem gata să oferim regiunii transnistrene o autonomie largă, astfel încât statul să fie unit şi, în acelaşi timp, funcţional, iar ramurile Guvernului să nu poată fi paralizate apriori”, a mai spus Iurie Leancă.

Potrivit lui, liberalizarea regimului de vize de către UE pentru deţinătorii de paşapoarte moldoveneşti va avea, din punct de vedere psihologic, cel mai mare impact asupra soluţionării diferendului transnistrean. „Locuitorii din regiunea transnistreană, care au un paşaport biometric al Republicii Moldova (este vorba de 300.000 de cetățeni ai Republicii Moldova), în momentul în care vom obţine regimul fără vize, vor primi, la fel ca şi cei de pe malul drept al Nistrului, dreptul de a călători liber în UE. Dar mult mai important este că apropierea de UE va avea beneficii şi pentru business-ul de pe malul stâng, inclusiv pentru mediul de afaceri din Rusia, care deţine active substanţiale în regiune. Piaţa europeană deschide oportunităţi unice, iar în contextul unei soluţii politice, vom fi gata să vorbim despre drepturile de proprietate în Transnistria în baza principiului declarativ, ceea ce va permite întreprinderilor să acceseze credite și fonduri regionale” a menţionat Leancă.

Schuebel: Fără vize pentru moldoveni în 2014

Şefului Unităţii pentru Parteneriatul Estic din cadrul Serviciului European de Acţiune Externă, Dirk Schuebel a reiterat joi, la Chişinău, după prima rundă de consultări pe marginea agendei de Asociere că „cetăţenii moldoveni ar putea călători fără vize în UE până la sfârşitul acestui an”. Până atunci, puterea politică de la Chişinău trebuie realmente să reformeze justiţia, să combată corupţia şi să asigure independenţa instituţiilor democratice.

Agenda de Asociere este un document tehnic, un plan pentru următorii 3 ani de implementare a Acordului de Asociere parafat de către Moldova la Vilnius în noiembrie 2013. Este şi un instrument care va pregăti şi va asigura implementarea Acordului de Asociere, inclusiv în ceea ce priveşte crearea Zonei de Comerţ Liber. În cadrul consultărilor care vor avea loc periodic, vor fi discutate subiecte ce ţin de dialogul politic şi reforme, politica externă şi de securitate, cooperarea în domeniul justiţiei, libertăţii şi securităţii, cooperarea economică şi aspecte legate de comerţ.

Pericol. Moldova poate repeta soarta Ucrainei

Toate reformele urmează să fie implementate în condiţii de tensiune maximă alimentată de Federaţia Rusă prin intermediul administraţiilor de la Tiraspol şi Comrat (Autonomia Găgăuză) pe care le controlează. De la Est, administraţia separatistă de la Tiraspol a început deja să atace şcolile cu predare în baza grafiei latine subordonate Chişinăului, iar la Sud, anumite forţe politice pun la cale un referendum, declarat ilegal de instanţa de judecată, în cadrul căruia oamenii vor fi întrebaţi dacă optează pentru aderarea la UE sau apropierea de proiectul "uniunea vamală Rusia-Belarus-Kazahstan".

Agenţia americană de analiză “Stratfor” a publicat un studiu în care atenţionează că din cauza presiunilor Rusiei, Moldova ar putea repeta, în 2014 (an în care Moldova trebuie să semnze Acordul de Asociere cu UE), soarta Ucrainei, care a refuzat, în noiembrie 2013, în ultimul moment să semneze documentul. „Rusia se va concentra pe consolidarea câștigurilor pe care le-a avut în ultimul deceniu de neutralizare și reorientare spre Moscova a statelor periferice – de la Caucaz la Europa Centrală și de Est. Republica Moldova și Georgia vor avea probabil aceeași soartă ca și Ucraina, atâta timp cât Rusia va aplica presiuni economice, politice și de securitate încercând să împiedice aceste țări să se conformeze stipulărilor acordurilor parafate cu UE”, consideră experții de la “Stratfor”.

Expertul în problema transnistreană, Andrei Iovu, este de părere că “Tiraspolul va respinge orice propunere de reintegrare a ţării la insistenţa actorilor din spate”. (...) „Regimul liberalizat de vize cu UE îi va mobiliza pe locuitorii din stânga Nistrului să solicite paşapoarte moldoveneşti. La fel s-a întâmplat în Balcani. Atunci când Serbia a obţinut un astfel de regim cu UE, un flux mare din cetăţeni din Kosovo au început să solicite paşapoarte sârbe. Atunci UE a impus unele restricţii pentru kosovari. Nu cred însă să se aplice astfel de sancţiuni şi în cazul Moldovei. În cazul Kosovo era altceva - o parte din statele europene i-au recunoscut independenţa. Din fericire Moldova este văzută ca o ţară integră, iar regiunea transnistreană ca parte a acesteia”, a adăugat expertul.

Vitalie Călugăreanu, DW-Chişinău