Rezolvarea conflictului transnistrean

După doi ani de tăcere între Chișinău și Tiraspol, în 2016, sub președinția Germaniei în OSCE, s-a reușit reluarea dialogului în formatul 5+2 privind rezolvarea conflictului înghețat de pe Nistru. Tot atunci la Berlin a fost semnat un Protocol cu opt puncte, în care se arătau soluțiile concrete ale unor probleme istorice. După summitul de la Hamburg, desfășurat la finele lui 2016, președinția organizației a fost preluată de Austria, care împreună cu Chișinăul și Tiraspol urmau să continue să lucreze la dosarul transnistrean.

Angajamente pe hârtie

Cele opt puncte ale Protocolului semnat la Berlin presupuneau rezolvarea unor probleme care afectează cetățenii de pe ambele maluri ale Nistrului, cum ar fi interconectarea rețelei telefonice de pe cele două maluri ale Nistrului, înregistrarea mijloacelor de transport din regiunea transnistreană, astfel încât să fie admise în traficul internațional, dar și alte aspecte ce țin de libera circulație a oamenilor, dar și a mărfurilor. De asemenea, acestea au stârnit un val de critici din partea societății civile din R. Moldova, care declara atunci că acestea ar dezavantaja Chișinăul.

În pofida tuturor problemelor, Germania a reușit să calmeze spiritele, iar părțile urmau să își îndeplinească obligațiile. Reprezentantul special al președinției germane a OSCE, Cord Meier-Klodt, actualmente Ambasador la București, declara atunci că este satisfăcut de rezultatele obținute și menționa că „Germania a încercat să abordeze practică pașilor mici” și că „problema diferendului transnistrean trebuie să fie în topul priorităților”.

În acest an, procesul de negocieri a fost preluat de Austria, care continuă în același spirit procesul de negocieri. Astfel, aflat într-o vizită în regiune, în această săptămână, reprezentantul Special al Președintelui în exercițiu al OSCE din partea Austriei pentru procesul de reglementare transnistreană, ambasadorul Wolf Dietrich Heim, s-a declarat mulțumit de spiritul discuțiilor dintre părți și a spus că acestea trebuie „să dea dovadă de voință politică pentru atingerea unui progres în reglementarea transnistreană”. Totodată, oficialul a anunţat în cadrul unei conferințe de presă că voința politică exprimată în cadrul întrevederilor arată că părțile sunt gata să ia măsuri pentru a realiza acele opt priorități stabilite anterior.

„Am avut negocieri foarte constructive și îmi pare bine să vedem un angajament nou în ceea ce privește acest subiect. Vedem că sunt soluții tehnice și administrative care sunt aproape de final, iar acest fapt ar fi un pas care ar impulsiona procesul de reintegrare. Chiar din prima mea vizită în Moldova am subliniat că gama acestor probleme nu s-a schimbat pe parcursul anilor. Unele din ele au fost incluse în Protocolul de la Berlin, altele au apărut în acest an. Avem mai multe grupuri de lucru, iar cele mai productive din ultimul timp sunt cele ce țin de transporturi, de telecomunicații și educație. Apreciem voința politică exprimată și încurajăm părțile s-o urmeze în continuare, impulsionând astfel negocierile la toate nivele procesului de reglementare și ajutând la realizarea progreselor în beneficiul oamenilor de pe ambele maluri ale Nistrului”, a spus Wolf Dietrich Heim.

În pofida declarațiilor optimiste ale reprezentantului OSCE, totuși problemele între Chișinău și Tiraspol rămân fără un rezultat final. Astfel, părțile încă nu au ajuns la un compromis funcționarea școlilor cu predare în grafie latină din Transnistria, precum și accesul fermierilor moldoveni la terenuri sau problema mașinilor înmatriculate la Tiraspol, care au deja interdicție de a circula cu numere transnistrene în UE. Mai mult ca atât, pe parcursul acestui an nu a fost organizată nici o reuniune în format 5+2, iar mai mulți experți consideră că acest lucru demonstrează că negocierile decurg foarte greu.

După încheierea discuțiilor purtate în aceste zile la Bender, Gheorghe Bălan, viceprim-ministru pentru Reintegrare, a declarat, în cadrul unui briefing, că o nouă rundă de negocieri în formatul 5+2 va avea loc doar dacă vor fi identificate soluții palpabile pe subiectele cheie ale negocierilor.

„La momentul de față există posibilitatea de a identifica soluții la interconectarea telefonică. Noi încercăm să obținem rezultat și pe accesul țăranilor din raionul Dubăsari la pământurile lor situate după traseu și, de asemenea, pe subiectul școlilor cu predare în grafie latină. Aici noi insistăm pe necesitarea retrocedării sediilor pentru aceste școli ca să poată funcționa în condiții normale. Dacă vorbim despre automobilele cu numere transnistrene, deja în grupurile de lucru se identifică soluții pentru a obține documente și numere moldovenești, care le-ar permite să circule liber. Există informația că actualmente circulația mijloacelor de transport cu numere transnistrene va fi limitată doar pe teritoriul R. Moldova, pentru că și partenerii din Ucraina vor limita accesul acestor mașini pe teritoriul ucrainean”, a menționat Gheorghe Bălan.

Nemulțumirile Tiraspolului

În pofida declarațiilor optimiste ale reprezentanților OSCE, Tiraspolul creade în continuare că autoritățile moldovenești continuă să pună presiune, iar inaugurarea recentă a punctului de control comun la unul dintre cele mai aglomerate puncte de trecere a frontierei dintre Republica Moldova și Ucraina pe segmentul transnistrean – Cuciurgan-Pervomaisk, ar afecta foarte mult libera circulației a cetățenilor din Transnistria.

Așa-numitul ministru de externe în administrația separatistă de la Tiraspol, Vitali Ignatiev, a declarat mediatorilor OSCE, în cadrul întâlnirii din 7 septembrie, că una din cele mai sensibile probleme sunt noile restricții, care au fost impuse de forțele de securitate la aeroportul din Chișinău.

„În special, este o situație scandaloasă expulzarea din Moldova a unui cetățean, care trăiește permanent în Transnistria. Aceste acțiuni inacceptabile reprezintă o încălcare a Declarației Universale a Drepturilor Omului, precum și a procesului de negociere. Folosirea acestui tip de măsuri represive împotriva transnistrenilor este inacceptabilă, acesta fiind un incident extrem de periculos care ar putea afecta negativ relațiile dintre Moldova și Transnistria”, a spus Ignatiev.

De asemenea, reprezentantul Tiraspolului a vorbit și de problema mașinilor înmatriculate în Transnistria menționând că în cadrul dialogului la nivel de experți, partea moldovenească a luat o poziție neconstructivă.

„Deocamdată nu există semnale că poziția Chișinăului se poate schimba. Chișinăul insistă asupra abordărilor sale , care sunt inacceptabile pentru Transnistria. Problema a fost discutată de mult timp și există deja anumite soluții, care au fost convenite de experți. Așa că am făcut astăzi o propunere de a include aceste inițiative în cadrul unui protocol la nivelul reprezentanților politici, în care noi am fixa toate momentele principiale și care provoacă în rândul părților anumite dispute. Din păcate, reprezentantul politic al Moldovei a refuzat să includă aceste poziții în procesul-verbal”, a conchis Ignatiev.

Armata rusă la ea acasă

O problemă aparte și care este deseori neglijată în cadrul negocierilor o reprezintă angajamentele Federației Ruse de retragerea trupelor militare din regiunea Transnistreană, dar și a schimbării misiunii de pacificare de pe Nistru din una militară, în una civilă. În pofida tuturor tentativelor, aceste întrebări sunt trecute sub semnul tăcerii de Moscova, iar Tiraspolul reacționează de fiecare dată bolnăvicios când i se aduce aminte de angajamentele și normele internaționale.

Recent, Republica Moldova s-a adresat Organizației Națiunilor Unite cu cererea de a include retragerea forțelor de menținere a păcii ruse din Transnistria pe ordinea de zi a celei de-a 72-a sesiuni a Adunării Generale. Această decizie vine după ce la finele lunii iulie, Parlamentul de la Chișinău a adoptat o declarație în care solicită retragerea trupelor și a munițiilor Rusiei de pe teritoriul republicii. În declarație, deputații afirmă că „aflarea trupelor și a tehnicii militare străine pe teritoriul țării noastre este neconstituțională și prezintă o amenințare la adresa securității statului”. Mai mult ca atât, oficialii de la Chișinău, fac trimitere la o declarație, adoptată de OSCE în 1999, la Summitul de la Istanbul, în care se cerea ca Federația Rusă să-și retragă, până în anul 2002, trupele de pe teritoriul țării.

Deocamdată, Chișinăul nu a primit un răspuns oficial din partea ONU. Întrebat de reporterul Deutsche Welle, care este poziția oficială a OSCE privind această cerere și dacă ea va influența procesul de negocieri, ambasadorul Wolf Dietrich Heim a spus: „Nu este rolul meu să fac speculații la ce vor face sau nu alte organizații, dar trebuie să spun că prezența pacificatorilor ruși este legală, bazată pe acordul semnat între R. Moldova și Federația Rusă, iar aceasta ține doar de cooperarea dintre Moscova și Chișinău. Noi ne concentrăm doar pe procesul de negocieri și încercăm să nu fim sustrași de alte elemente, care nu țin relațiile bilaterale”.

Reamintim că, potrivit unor date, în Transnistria staționează 1350 de militari, care activează în cadrul Grupului Operativ de Trupe Ruse (GOTR), creat in baza Armatei a 14-a, plus aproximativ 400 de militari în cadrul contingentului de menținere a păcii în stânga Nistrului.

Autor: Simion Ciochină, DW-Chişinău