Chestiuni româneşti

Ziarele franceze abordează în continuare insistentele propuneri ale noului preşedinte, Francois Hollande, de introducere a eurobondurilor, propuneri calificate la Berlin drept inacceptabile.

Cele germane sunt ocupate până peste cap cu analiza consecinţelor, la nivel guvernamental, ale pierderii, de către creştin-democraţii lui Merkel, a alegerilor renane precum şi ale persistenţei tensiunilor de la conducerea postcomuniştilor.

Excepţie face ziarul elveţian Neue Zurcher Zeitung, care se ocupă nu numai de alegerea ultranaţionalistului Nicolici în funcţia supremă în Serbia şi de incertitudinea care a cuprins fosta republică iugoslavă ci şi de „ghimpele Moscovei în coasta Republicii Moldova, care este Transnistria.

Semnalând recenta schimbare a conducerii de la Tiraspol, ziarul relevă că Rusia torpilează tentativele de apropiere de Chişinău a rusofonilor din stânga Nistrului.

Acelaşi cotidian trimite la esenţa problemei, scriind între altele că „Bizarul conflict implicând teritoriul separatist al Moldovei îşi are originea în arbitrarul comportament sovietic privind graniţele interne ale URSS. Acum Moscova se foloseşte de acest litigiu ca pârghie împotriva integrării occidentale a Moldovei”.

Sub semnătură corespondentului ziarului elveţian aflăm detalii despre „contururile naţionale imprecise” ale zonei cuprinzând Moldova, Basarabia şi Transnistria. Şi suntem, totodată, informaţi despre eforturile conducerii de la Chişinău de a profita de adierea de aer proaspăt iscată de trecerea la cârmă, la Tiraspol, a lui Evgheni Şeviciuk, spre a obţine sub o formă sau alta reintegrarea separatiştilor, eforturi sabotate însă de Kremlin.

„Moscova se arată foarte interesată de Transnistria din moment ce l-a numit pe fostul ambasador rus la NATO, Rogozin, ca emisar special în zonă”.

Concomitent, potrivit analizei ziarului din Zuerich, Rusiei pare „să-i convină status quo-ul în regiune, întrucât îi garantează influenţa directă asupra opţiunilor politice externe ale Republicii Moldova, ca ţară care vrea să se deschidă spre vest”. Altfel spus, Chişinăul n-are nici o şansă de aderare la UE câtă vreme se perpetuează „conflictul îngheţat” privind Transnistria. Ceea ce, fireşte, nu înseamnă că ar trebui să pună capăt eforturilor sale reformiste, care ar sfârşi prin a-i atrage de partea Moldovei şi pe transnistreni.

Or, reportajul publicat de ziarul elveţian, menţionează în context şi capitalul politic extras de Moscova din banii vărsaţi de ruşi în Transnistria, întru susţinerea pensionarilor, şomerilor şi copiilor, un sprijin care-i determină pe mulţi transnistreni să continue să prefere estul, vestului.