Cetăţile propagandei wahabite

Printre adepţii religiei musulmane, bosniacii trec drept cei mai liberali şi toleranţi. Mai toţi sunt suniţi, iar în Bosnia convieţuirea multiconfesională are o tradiţie seculară. "Aceşti musulmani au găsit un model prin care să-şi conserve credinţa şi cultura. Au descoperit cum să-şi practice religia într-un stat laic" afirmă Mustafa Klanco, imam al credincioşilor bosniaci în Germania.

Astfel, wahabismul - puternic răspândit în Arabia Saudită, nu s-a înrădăcinat în Bosnia.

Dar odată cu războiul din Bosnia-Herţegovina, la începutul anilor ´90, lucrurile au luat o altă întorsătură. În Bosnia a început să se contureze un proces de radicalizare a musulmanilor. Concomitent, în ţară au început să-şi facă apariţia organizaţii fundamentaliste străine. În Bosnia au pătruns atunci circa două mii de militanţi, din diverse ţări arabe, inclusiv membri ai reţelei lui Osama Bin Laden.

După semnarea acordului de pace de la Dayton (1995) şi încheierea conflictului, unii dintre aceştia au rămas în Bosnia; ţară care i-a şi încetăţenit.

Aceştia au recrutat tineri, cu ajutorul fundaţiilor saudite au construit moschei şi au început să răspândească wahabismul. Cetăţile propagandei wahabite sunt acum câteva sate din estul Bosniei şi impresionanta moschee "Regele Fahd", înălţată la Sarajevo cu bani din Arabia Saudită.

O mişcare politică

"Wahabismul este o interpretare ultra-conservatoare, bazată pe Sharia, a doctrinei ramurii sunite a islam-ului, ", afirmă Resid Hafizovic, profesor la Universitatea din Sarajevo. "Dar musulmanii din Bosnia şi Herţegovina care se autointitulează wahabiţi militează pentru valori ce nu au de-a face cu islamul. Aceştia constituie mai degrabă o mişcare politică decât o comunitate religioasă", adaugă Hafizovic.

Confom informaţiilor ministerului de interne, în cadrul celor 2,5 milioane de musulmani care trăiesc în Bosnia şi Herţegovina, grupul wahabiţilor e alcătuit din cel mult cinci mii de persoane. Rareori prezenţi în public, wahabiţii preferă să comunice prin intermediul portalelor online.

Puterea banului şi nu convingerea spirituală este factorul decisiv în racolarea noilor adepţi. În presa din Bosnia se vorbeşte tot mai des despre stimulente financiare acordate celor care se convertesc la wahabism. De pildă, portalul "Vesti" susţine că fiecare nou membru al acestei comunităţi ar fi primit 400 de dolari americani lunar dintr-un fond ce provenea din Arabia Saudită.

Musulmanii liberali sunt "necredincioşi"

Chiar dacă, uneori, ameninţarea pe care o reprezintă această grupare pare a fi exagerată, pericolul răspândirii radicalismului islamic nu trebuie trecut cu vederea. Atacurile săvârşite în ultimii ani, ai căror autori au fost wahabiţi, demonstrează tendinţa tot mai agresivă a comunităţii.

Într-un raport intern din 2009 al NATO se menţionează, printre altele, faptul că Arabia Saudită şi Iran au finanţat gruparea "Activ Islamic Youth" (Tineretul islamic activ) din Bosnia. "Mujahedini cu cetăţenie bosniacă îi antrenează pe membrii organizaţiei să ucidă, le prezintă strategii teroriste şi îi învaţă cum să folosească materialul explozibil", se arată în raport.

În viziunea wahabiţilor, nu numai adepţii altor religii sau ateii sunt duşmani, ci şi musulmanii liberali, inclusiv cei de pe teritoriul Bosniei. Cu deosebită ură sunt priviţi mai ales imamii care pledează pentru toleranţă religioasă şi bună înţelegere cu comunitatea creştină.

Autori: Zoran Arbutina, Claudia Ştefan
Redactor: Petre M. Iancu