Cele mai plicticoase alegeri!

Opoziţia riscă să transforme alegerile europene din 2014 în alegeri anti-Băsescu. Un clivaj care părea inactual după alegerile parlamentare de anul trecut şi mai ales după „pactul de coabitare”, ar putea fi reactivat sub impulsul unor evenimente stimulate de revenirea în prim plan a preşedintelui Băsescu. Dar forţele din jurul său sunt la rândul lor răspunzătoare, căci, direct sau indirect, îl încurajează pe preşedinte să iasă din rezerva în care se menţinuse o vreme şi să aroge din nou un rol partizan.

Dacă alegerile prezidenţiale se vor raporta inevitabil la „modelul” Băsescu, cele europene ar fi avut şansa să se protejeze de această contaminare tematică. Este cât se poate de adevărat că alegerile europene au fost mereu cele mai plicticoase alegeri. Din păcate nici oamenii inteligenţi nu aveau mare lucru de spus şi culmea ridicolului fusese atinsă în clipa în care unii candidaţi se lăudau cu scăderea taxei de roaming. Dacă nu reuşiseră nimic pe terenul real al dreptului la circulaţie (în multe ţări se păstraseră restricţii pe piaţa muncii) se puteau lăuda cu Europa virtuală a reţelelor telefonice.

Vina era în primul rând a lor pentru că nu erau capabili să poarte o dezbatere serioasă, dar nici lumea nu era pregătită să-i asculte. Pe vremea aceea (în 2009) nu irupseseră marile subiecte ale crizei, nu se vorbea de limita deficitului înscrisă în Constituţie, de modificarea tratatelor şi de Europa federală, pe atunci nici anti-federalismul european nu era atât de pronunţat, iar conservatorii britanici abia anunţaseră că părăsesc grupul PPE şi se afiliază grupului eurosceptic. Şi ceea ce este şi mai important, pe vremea aceea nu exista în România nicio grupare de nuanţă eurosceptică aşa cum există astăzi. Dacă se va organiza bine, Noua Republică, care a devenit recent membră în Alianţa Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni, ar putea stimula dezbaterea aceasta esenţială pe teme europene, tocmai pentru că este singura contrapondere la apatia masivă a partidelor de prim plan şi la entuziasmul federalist al unei elite politice restrânse.

În 2014 ar fi aşadar condiţii mult mai prielnice pentru ca alegerile europene să nu mai fie la fel de anoste. Dar toate acestea riscă să se piardă dacă politica românească se scufundă din nou în rivalităţile locale. Dacă Traian Băsescu va continua să ţeasă intrigi complicate (azi îl adoptă pe Ponta, mâine spune lucruri gratificatoare despre Antonescu, azi îl discreditează pe Predoiu şi apoi aduce laude PDL-ului) va provoca contrareacţii care vor resuscita vechile simpatii şi antipatii, reaşezând politica pe vechile clivaje.

Se pare că, în replică la atacurile preşedintelui, PSD iniţiază de pe acum o comisie care să ancheteze achiziţiile de terenuri ale familiei prezidenţiale şi acesta este, probabil, doar începutul. Preşedintele va replica şi spirala conflictului se va ridica din nou până la cer. Ne vom trezi că la anul în campania pentru europene se va discuta despre tranzacţii frauduloase, finanţări ilicite ale partidelor, abuzuri prezidenţiale şi plagiate ale membrilor Executivului. Aşadar întreaga campanie electorală ar putea fi confiscată de aceste subiecte care sunt fie improprii, fie secundare, punând încă odată în umbră problematica europeană.