CeBIT 2015

CeBIT era considerat drept cel mai mare târg de produse electronice din lume. Însă, odată cu extinderea masivă a digitalizării în sectoarele economic şi social, şi profilul său a suferit modificări. În privinţa telefoanelor inteligente şi a tabletelor, Mobile World Congress (MWC) de la Barcelona şi Consumer Electronic Show CES de la Las Vegas i-au răpit CeBIT-ului strălucirea.

Ca atare, organizatorii s-au reorientat. Evenimentul de anul acesta este mai degrabă un târg de afaceri după modelul anilor 80, mai puţin colorat şi zgomtos ca-n anii trecuţi. O manifestare sobră, care se adresează unui public uşor mai restrâns sub motto-ul "d!economy".

Internetul lucrurilor tangibile

"Aceasta defineşte extinderea rapidă a digitalizării în toate sectoarele vieţii economice şi sociale. Înainte ca internetul lucrurilor tangibile să devină realitate, antreprenorii trebuie să investească miliarde in infrastructura telecomunicaţiilor, în analiza de date, în instrumentele de evaluare şi în centre informatice", declară directorul CeBIT, Oliver Frese. Iar de astă dată târgul de la Hanovra tocmai către aceste procese este orientat.

Spre deosebire de alte evenimente de gen, avantajul CeBIT-ului din acest an constă în maniera în care este prezentată complexitatea digitalizării astfel încât aceasta să devină vizibilă pentru toţi participanţii şi vizitatorii. Noul concept deja pare să-şi demonstreze eficienţa: 3300 de expozanţi din 70 de ţări sunt prezenţi în capitala Saxoniei Inferioare. Printre participanţi se regăsesc nume mari ca Samsung, Vodafone, Deutsche Telekom, Huawei, HewlettPackard, Intel, Dropbox sau Xiaomi. În 2015, China joacă un rol important la CeBIT - în calitate de ţară parteneră. Fiecare a cincea firmă prezentă la târg vine din China.

Un nou centru de greutate - răsăritul

"Cu peste 600 de firme participante, China este cel mai puternic partener pe care l-a avut vreodată târgul de la Hanovra. China a devenit un ofertant global de soluţii în lumea digitală", subliniază Oliver Frese.

În Europa, de exemplu, companii ca Huawei sau ZTE sunt lideri la calitate în domeniul echipamentelor de reţea. "În mod evident, harta IT se mută către răsărit", susţine Oliver Frese.

Dar ce-i mai rămâne sectorului IT din Germania pe fondul unor asemenea evoluţii? Se transformă germanii în nişte simpli spectatori? "Nu", afirmă preşedintele asociaţiei de profil "Bitkom", Dieter Kempf. Conform unui recent sondaj, 86% dintre firmele IT germane chestionate sunt de părere că digitalizarea reprezintă o şansă, nu un risc. Numărul locurilor de muncă în acest sector creşte constant.

Adaptare sau declin

CeBIT-ul nu este numai un punct de întâlnire pentru marile companii IT, ci şi o bună platformă pentru firmele mici şi mijlocii proaspăt lansate pe piaţă. Deşi firmele mijlocii trec drept coloana vertebrală a economiei germane, în domeniul digitalizării mai au destul de recuperat. Iar start-up-urile din Republica Federală, în ciuda susţinerii masive de care dispun, sunt mult prea departe de standardele firmelor micuţe din celelalte părţi ale lumii - cum ar fi cele din Silicon Valley, de exemplu.

În consecinţă, la târgul de la Hanovra, nu dilema în jurul adaptării modelului de afacere sau a reorientării în funcţie de evoluţia pieţei predomină, ci întrebarea "când anume vor fi făcute toate acestea?"

Reprezentantul Bitkom, Dieter Kempf, dă exemplul unui tâmplar care vede în tâmplarul de peste drum, cel mai mare concurent al său: "Mă uit la el şi aş putea crede că greşeşte. Dar la fel de bine s-ar putea şi ca, în cinci sau şapte ani, el să poată face mobilă cu ajutorul unei simple imprimante 3D. Poate n-o să fie mobilă din lemn, dar s-ar putea să fie din metal sau alte materiale."

În aceste condiţii, nu-i de mirare că fiecare al cincilea antreprenor îşi vede ameninţată existenţa din cauza digitalizării. Partea bună sunt celelalte 80 de procente care speră să profite de extinderea acesteia.