Cea mai estică abaţie cisterciană din Europa este în România
7 iulie 2023Unica mănăstire cisterciană din România a fost înființată în anul 1202 de regele Emeric al Ungariei. Atunci a sosit în Transilvania un grup de călugări cistercieni veniţi de la mănăstirea Igriş din Banat, mănăstire distrusă complet după invaziile tătăreşti succesive.
Aceşti primi cistercieni au ridicat iniţial o construcţie simplă din lemn. Ulterior a fost construită o cupolă de piatră. Stilul iniţial a fost cel romanic, un stil specific edificiilor benedicte, nu cisterciene, un stil mai sobru faţă de mult mai esteticul şi flamboaiantul gotic pe care mănăstirea îl va adopta mai târziu.
Distrusă de invaziile tătăreşti din secolele XIII si XIV, mănăstirea va fi reconstruită în stilul gotic, stil care o va caracteriza şi pe care îl putem observa şi astăzi.
Între 1002 și 1526, Transilvania a făcut parte din Regatul Ungariei, condus de un voievod numit de regele Ungariei. Ca lăcaş de cult, mănăstirea va avea o viaţă relativ scurtă. Regele Matia Corvin a desființat mănăstirea la data de 27 februarie 1474, iar bunurile ei le-a transferat Bisericii Prepoziturii din Sibiu. Legenda spune că regele maghiar a decis desfiinţarea mănăstirii datorită decadenţei călugărilor cistercieni, deşi principiul de bază al acestui ordin monahal - ora et labora - adică "roagă-te și lucrează", care a stat la baza formării ordinului ar fi trebuit să impună o viaţă austeră.
Cistercienii sunt un ordin monahal catolic desprins din ordinul mai larg al benedictinilor. Ei trăiau după reguli stricte, după preceptele Benedict de Nursia. Se hrăneau doar cu roadele muncii lor și nu aveau voie să consume carne, iar hainele pe care le îmbrăcau trebuiau confecţionate de ei înşişi. Duceau o viaţă austeră, munceau mult şi se limitau la o existenţă frugală. Se spune că până şi la vorbă erau cumpătaţi, discutând între ei doar strictul necesar. De asemenea, se mai spune că le era chiar interzis să facă focul pentru a se încălzi.
La Cârţa, călugării cistercieni au introdus rotaţia culturilor, au asanat zonele mlăştinoase dintre cele două râuri şi le-au transformat în terenuri arabile, inclusiv introducând cultura viţei de vie. În ciuda existenţei austere, cistercienii au devenit cei mai mari producători de vin din Europa. Tehnicile lor de producere a vinului sunt folosite chiar şi astăzi.
Deşi mănăstirea nu mai are gloria de altădată, turnul clopotniţă şi rozeta iconică de la intrare, oferă încă o imagine aproape mistică a vieţii de acum multe sute de ani.
În ruinele fostei nave principale a fost amenajat în 1928 un cimitir cu soldații germani căzuți în Primul Război Mondial. Este unicul astfel de cimitir din România. Tot aici putem vedea statuia războinicului mitologic Roland, simbol al libertății și justiției.
De asemenea, o plimbare pe domeniul mănăstirii scoate la iveală ruinele ferestrelor gotice încadrate în arcade romanice care te vor cuceri instantaneu. Chiar dacă la o scară mult mai mică, putem îndrăzni să spunem că acest peisaj parcă aminteşte de mult mai faimoasele şi impunătoarele ruine gotice ale abației Holyrood din Edinburg sau de ruinele altor abaţii superbe din Europa, precum Sfântul Nicolae din Humburg sau Abaţia Tintern din Marea Britanie. Ultima dintre acestea - tot o abaţie cisterciană - poate fi recunoscută de fanii trupei rock Iron Maiden drept locul unde a fost filmat videoclipul pentru cunoscuta melodie - Can I Play with Madness.