Ce indică rățoiala Moscovei la adresa Republicii Moldova

Președintele american Joe Biden a făcut un gest cu adevărat remarcabil la întâlnirea cu reprezentanții celor nouă state membre NATO din Europa Centrală și de Sud-Est, desfășurată marți (21.02.2023) la Varșovia. El a invitat-o la discuții pe Maia Sandu, președintele Republicii Moldova, țară care nu este membră NATO și nu dorește să adere la Alianța Nord-Atlantică în acest moment. Într-un discurs, Biden i s-a adresat direct Maiei Sandu: "Sunt mândru să fiu alături de dumneavoastră și de poporul iubitor de libertate al Republicii Moldova", a spus el, invitând publicul să o aplaude pe Sandu.

Acest gest vine într-un context tensionat. Republica Moldova, situată între Ucraina și nord-vestul României, se teme de mult timp că ar putea fi următoarea victimă a politicii de agresiune a Rusiei și se confruntă în prezent cu amenințări militare tot mai deschise și mai violente din partea Moscovei. La începutul acestei săptămâni, președintele rus Vladimir Putin a anulat un decret din 2012 prin care Kremlinul garanta suveranitatea și integritatea Republicii Moldova. Anterior, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că Rusia încearcă să îi împingă pe liderii pro-europeni ai Republicii Moldova să părăsească țara. La rândul său, Moscova a transmis joi (23.02.2023) că Ucraina plănuiește o intervenție militară în Republica Moldova.

Ce se întâmplă de fapt? Și de ce micuța Republică Moldova, cu o populație de numai trei milioane și jumătate de locuitori, se află brusc tot mai mult în centrul războiului?

Importanța strategică a Transnistriei

Să ne amintim că Moldova a fost prima țară în care Rusia a sprijinit separatiștii după căderea Uniunii Sovietice, a provocat un război sângeros care a durat câteva luni (1992) iar apoi a creat un conflict înghețat. Astfel, în Transnistria, o fâșie îngustă de pământ din estul Republicii Moldova, forțele loiale Moscovei conduc de mai bine de trei decenii, iar aproximativ 2.000 de soldați ruși sunt staționați acolo. De asemenea, în apropierea satului transnistrean Cobasna se află cel mai mare depozit de arme din Europa, cu aproximativ 20.000 de tone de muniție și echipament militar. În 1999, Moscova a garantat în scris retragerea trupelor sale din Transnistria, dar nu și-a ținut niciodată promisiunea.

Invazia rușilor în Ucraina a readus, mai mult ca niciodată, în centrul atenției importanța strategică a Transnistriei, unde Rusia ar putea deschide un front occidental în Ucraina. Ori cel puțin să creeze haos politic intern și violență în Moldova, care să ducă la izbucnirea unei crize la granița externă sud-estică a NATO și în vestul Ucrainei.

Traseele de contrabandă închise

Un atare scenariu ar putea fi de interes și pentru forțele separatiste transnistrene. În ultimele decenii, ele s-au finanțat prin operațiuni masive de contrabandă, care au tranzitat și prin teritoriul ucrainean. Însă de la începutul războiului, Ucraina și-a închis granița cu Transnistria, iar regimul transnistrean este amenințat de colaps economic.

În primele câteva luni după începerea războiului, Maia Sandu și guvernul pro-european de la Chișinău, au adoptat o atitudine prudentă, de solidaritate față de Ucraina, evitând o implicare prea mare în conflictul cu Moscova. Acest lucru s-a schimbat în toamna anului trecut, când Moscova a continuat să reducă livrările de gaze către Republica Moldova și a sprijinit partidele de opoziție în încercarea lor de a destabiliza scena politică internă a țării. Probabil că acest lucru i-a determinat pe președinta Sandu și pe restul liderilor moldoveni să înțeleagă că orice efort de conciliere cu Moscova este în zadar. 

Sfârșitul neutralității?

Prin urmare, Republica Moldova a început în grabă să își reorganizeze aprovizionarea cu gaze și electricitate, căutând surse în afara Rusiei. Mai mult, Chișinăul discută acum în mod deschis despre oportunitatea schimbării statutului de neutralitate consacrat în Constituție. În discuție se află și echiparea forțelor armate ale republicii, care sunt practic lipsite de apărare și neînarmate. În urmă cu câteva săptămâni, Germania a livrat Moldovei primele vehicule blindate Piranha.

În clipa de față, Moldova ar putea cu greu să se apere chiar și împotriva separatiștilor - Transnistria are probabil zeci de tancuri și alte echipamente militare grele, precum și stocuri mari de muniție. Prin urmare, Ucraina a oferit micului său vecin asistență militară în cazul în care Moscova și separatiștii provoacă un conflict. Ideea că Ucraina plănuiește o intervenție în Moldova este o acuzație exagerată și servește cel mult drept pretext pentru Kremlin. Ucraina se poate lipsi de un alt front și de angajarea de resurse militare de care are nevoie în altă parte.

Cu toate acestea, președintele rus Vladimir Putin a reușit totuși un lucru. Republica Moldova, până acum șubredă din punct de vedere politic, se eliberează de sub stăpânirea Moscovei cu mai multă determinare decât oricând în ultimele trei decenii. 

Dincolo de gesturi simbolice, precum cel făcut de președintele american marți la Varșovia, sprijinul „surorii mai mari“, România, cu care Republica Moldova împărtășește limba, cultura și o lungă istorie, se face tot mai mult simțit. România va fi în viitor unul dintre partenerii cheie în desprinderea economică de Rusia.