Moldovenii vor înapoi spre Rusia

Potrivit studiului sociologic, 18,5% dintre moldoveni ar vota pentru liderul socialiștilor, Igor Dodon. Maia Sandu ar obține aproape 13% din voturi. Pe poziția a treia se situează liderul protestatarilor pro-europeni, Andrei Năstase, cu 7,7%. Doar mai puțin de 5% din cetățeni îl mai vor în funcția de șef al statului pe liderul comunist Vladimir Voronin, iar liderul Partidului Popular European din Moldova (PPEM), Iurie Leancă, înaintat de partid pentru candidatura la funcția de președinte, ar aduna 2,6% din voturi. Rata indecișilor este foarte mare - 30%. Alegerile prezidențiale sunt programate pentru 30 octombrie 2016.

PD, PL şi PLDM – pe cale de dispariție

Sondajul arată că partidele care au dominat scena politică începând cu 2009 (PLDM, PL şi PD) nu ar mai trece pragul electoral de 6%. Încrederea în aceste formaţiuni a scăzut de două ori faţă de luna noiembrie, ajungând la cel mai jos nivel înregistrat vreodată. PD (care controlează momentan puterea) ar acumula doar 4,9%, PPEM (care are 2 deputaţi în actualul Parlament) - 4,7%, PL- 2,7%, iar PLDM (al cărui lider, Vlad Filat, se află în arest) - 0,6%. Aproape 90% dintre respondenți consideră că Republica Moldova nu este guvernată în prezent de „voința poporului”, iar peste 75% nu cred în alegeri libere și corecte. 86% din respondenţi cred că direcţia în care merg lucrurile în Moldova este greşită, iar 70% cred că schimbarea actualei guvernări ar duce la îmbunătățirea situației social-economice.

Forțele pro-ruse ar deține 64 de mandate din 101

Astfel, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, cinci partide ar accede în Parlament: Partidul Socialiștilor (cu 28% din voturi – echivalentul a 31 de mandate din totalul de 101), „Partidul Nostru” (condus de pro-rusul Renato Usatîi – cu 18,7% - 22 de mandate), Partidul Acţiune şi Solidaritate (la crearea căruia lucrează Maia Sandu – cu 17,4% - 20 de mandate), Partidul Platforma „Demnitate și Adevăr” (cu 14,1% - echivalentul a 17 mandate) şi, posibil, Partidul Comuniștilor (cu 8,2% - 11 mandate). Comparativ cu sondajele precedente, popularitatea tuturor acestor formaţiuni, cu excepţia PCRM, este în creştere.

11% dintre moldoveni au încetat să mai fie pro-europeni în doar patru luni

Nemulţumirea faţă de partidele guvernante, care se declară pro-europene, se reflectă şi în opţiunile privind vectorul extern de dezvoltare. Sondajul atestă o uşoară scădere a numărului pro-europenilor și o creștere a numărului celor care își doresc integrarea în Uniunea Vamală patronată de Rusia. O eventuală aderare la UE ar fi susţinută de 36%, față de 47% care ar opta pentru vectorul pro-estic. Conform sondajului din decembrie 2015, cota pro-europenilor era de 45%. Aceasta în condițiile în care, după căderea regimului comunist în 2009, ponderea pro-europenilor era de peste 62%.

A scăzut considerabil și numărul susținătorilor aderării Moldovei la NATO. Doar 11,4% din respondenți ar fi gata să voteze pentru aderarea țării la Alianța Nord-Atlantică, cea mai mică cotă din 2003 până în prezent.

Președinte simpatizat de 0,1% din cetățeni

Moldovenii nu au aproape deloc încredere în primele persoane în stat, arată Barometrul Opiniei Publice. Premierul Pavel Filip se bucură de încrederea a 0,9% din populație, iar președintele Parlamentului, Andrian Candu, de 0,2%. Președintele Nicolae Timofti se bucură de încrederea a 0,1% din cetățeni. De cea mai mare încredere se bucură politicienii Igor Dodon (8,2%), Renato Usatîi (7,8%), Maia Sandu (5%) și Andrei Năstase (4,6%).

Numărul unioniștilor scade

Pe măsură ce acțiunile unioniste devin tot mai vizibile, numărul cetățenilor moldoveni dispuși să voteze, la un eventual referendum, pentru unirea Republicii Moldova cu România scade. Doar 17,3% din respondenți ar susține unirea, iar 66,1% ar vota împotrivă. Potrivit Barometrului Opiniei Publice din decembrie 2015, numărul celor dispuși să voteze pentru unirea cu România era de 21%.

Sondajul a fost realizat în perioada 16-23 aprilie 2016, pe un eșantion de 1.143 de persoane. Marja de eroare este de +/- 2,9%.