Ce-i lipsește lui Drulă pentru a fi un adevărat lider

Cătălin Drulă face politică din 2015, când a fost recrutat în rândul consilierilor fostului premier Dacian Cioloș. Nu pare să știe nici ce fel de lider vrea să fie, nici ce rol i se potrivește cel mai bine. Improvizează în funcție de împrejurări, fără să-și fi pus la punct un plan legat de propria imagine. Cu toate că e cel mai titrat dintre liderii autohtoni nu știe încă să-și pună în valoare calitățile, nu poate răspunde cu umor la întrebări inutile și adesea merge prea departe cu răspunsurile. De pildă, când a fost întrebat dacă s-ar mai întoarce într-o alianță cu liberalii, Cătălin Drulă nu și-a relativizat dorințele, nu a lăsat să se înțeleagă că există mai multe căi de a reveni la guvernare, ci pur și simplu a închis eventualitatea unor negocieri, spunând că USR ar intra  intr-o într-o astfel de combinație doar dacă primește fotoliul de premier. Poate că omul știe cu adevărat ce vrea și, ca negustorii din bazarul turcesc, cere prețul maxim pentru a obține jumătate.

Înainte de a discuta, însă, despre revenirea la guvernare, USR trebuie să lămurească unele acuzații de fraudă legate de alegerile din interiorul partidului, despre care mai mulți membri de partid au spus mai ales neoficial că au fost viciate, fiindcă există „baze de date cu mailuri ale unor fantome”. De altfel, Cătălin Teniță care l-a contracandidat pe Cătălin Drulă a explicat că e nevoie de curățenie în partid pentru a nu ajunge ca PSD sau PNL, pentru că sunt „tot felul de structuri în care oameni care nu sunt cu adevărat ai partidului, nu reprezintă partidul, sunt trecuți acolo cu o cotizație de 1 leu sau 5 lei și vin doar la vot”. Teniță spune că trebuie să se încheie perioada „membrilor fictivi”, a adreselor de mail false și a delictelor de opinie.

Democrația internă a partidelor din România e total nefuncțională. În PNL, președintele Klaus Iohannis dictează, iar partidul se subordonează, fără cârteli, un simptom periculos, care sugerează că țara nu a făcut prea multe eforturi pentru desprinderea de trecut. Toți președinții României s-au pretat la jocuri politice, cu toate că, potrivit Constituției trebuie să fie independenți și mediatori între puterile statului. În PSD, baronii sunt cei mai puternici, adică cei care conduc Consiliile Județene, în funcție de grupările care se produc între ei, se trasează linia partidului. Facțiunile interne se concurează și adesea se sabotează reciproc, chiar când e vorba de viitorul PSD.

USR, care are o selecție mult mai bună a politicienilor prin comparație cu celelalte partide autohtone, cel puțin până acum nu și-a folosit eficient resursele intelectuale.

Cătălin Drulă are 41 de ani, ceva mai mult decât avea Emmanuel Macron când a câștigat președinția Franței. Între ei este, însă, o diferență majoră, pornind chiar de la cele mai mici detalii, pe care noul președinte al USR nici nu le bagă în seamă: cât de călcată trebuie să fie cămașa, cum trebuie purtat sacoul, cum să privești în camera de luat vederi, cum să te exprimi, care este știrea pe care o dai atunci când faci o declarație și, nu în cele din urmă, care este planul, ce trebuie schimbat pentru ca România să avanseze.

Cătălin Drulă nu are deocamdată destulă prestanță și îi lipsesc ideile despre viitor: e adevărat că a spus că vrea să câștige majoritatea parlamentară pentru USR, dar ce ar face cu această majoritate?