Cazul Navalnîi generează noi sancțiuni europene

Ministrul german de externe Heiko Maas și omologul său francez Jean-Yves Le Drian au solicitat sancționarea persoanelor implicate în utilizarea de arme chimice interzise la nivel internațional.

La mijlocul lui august, Alexei Navalnîi a fost otrăvit cu neurotoxina rusească Novicioc. Germania este foarte implicată în acest caz, Navalnîi fiind îngrijit în clinica Charité din Berlin, la invitația guvernului federal.

Ministrul federal de externe Heiko Maas și-a exprimat satisfacția în legătură cu decizia unanimă privind sancțiunile. ”Este foarte important ca în cazul unei infracțiuni atât de grave, care încalcă convenția privind armele chimice, UE să demonstreze unitate”. Pe de altă parte, șeful diplomației europene Josep Borrell nu a dorit să ofere detalii cu privire la cine ar trebui să fie vizat exact de sancțiuni, care includ restricții de călătorie sau confiscarea activelor private.

Totodată, oficialii europeni au prelungit sancțiunile împotriva funcționarilor ruși impuse pe fondul dublei tentative de omor din martie 2018 împotriva agentului dublu Serghei Skripal și a fiicei acestuia, Julia. Conducerea rusă a negat permanent orice implicare în atacurile vizându-i pe Navalnîi și Skripal.

Continuarea cooperării cu Rusia

Diplomați germani din aparatul UE își exprimă speranța că sancțiunile hotărâte în Luxemburg vor reduce presiunile asupra guvernului de la Berlin de stopare a proiectului germano-rus de construire a gazoductului Nordstream 2. Alexei Navalnîi însuși solicitase o atare sancțiune.

Guvernul federal își menține opinia că acest proiect economic nu are nimic de-a face cu otrăvirea unui politician de opoziție. Cu mult înainte de cazul Navalnîi, Parlamentul European, unele state membre ale UE, precum Polonia și SUA, au solicitat ca Nordstream 2 să nu fie finalizat.

Josep Borell a spus că ”întreaga viziune asupra lumii nu se poate reduce la acest eveniment nefericit cu Alexei Navalnîi”. UE va trebui să lucreze în continuare cu Rusia, deoarece Moscova joacă un rol important în multe conflicte.

Cel mai recent exemplu este situația dintre Armenia și Azerbaidjan privind regiunea Nagorno-Karabah. Președinții Franței și Rusiei, Emmanuel Macron și Vladimir Putin, ar trebui să continue să negocieze în așa-numitul ”Grup de la Minsk” pentru a găsi o soluție pașnică la acest conflict.

Lukașenko trebuie sancționat

Altfel stau lucrurile în disputa cu Alexandr Lukașenko, controversatul președinte al Belarus. 

În acest caz, UE și-a pierdut răbdarea. Conducerea din Belarus, spune Borell, nu a arătat nici cel mai mic semn al dorinței de a începe un dialog cu opoziția. Dimpotrivă, spune ministrul german de externe Heiko Maas, mainfestanți pașnici sunt în continuare maltratați.

De aceea, UE ”a dat undă verde unui pachet suplimentar de sancțiuni. De data aceasta Lukașenko va fi pe listă”, a anunțat Borrell, subliniind că lui Lukașenko îi lipsește orice legitimitate democrată ca președinte.

UE solicită un dialog național mediat de Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), a spus Borrell. Sancțiunile nu ar fi îndreptate împotriva poporului din Belarus.

Totodată se urmărește sprijinirea financiară directă a organizațiilor neguvernamentale și a societății civile, eludându-se instituțiile guvernamentale. Vor trece câteva săptămâni înainte ca următorul pachet de sancțiuni să poată intra în vigoare, deoarece o listă a persoanelor vizate trebuie să fie foarte sigură din punct de vedere juridic, iar în prezent este încă nevoie de anumite rezoluții.

Sancțiuni controversate

Eficacitatea unor astfel de sancțiuni împotriva persoanelor din conducerea Belarus este controversată.  Nu ar avea niciun efect economic direct, dar ar stigmatiza persoanele care apar pe “lista neagră”, spune Clara Portela de la “Institutul UE pentru Studii de Securitate” din Paris. 

“Este vorba despre impactul politic al acestor sancțiuni. Aceasta este substanța impactului lor”. Există multe motive în favoarea includerii liderului Alexandr Lukașenko pe lista celor vizați de sancțiuni. Politologul Clara Portela crede, totuși, că sancțiunile ar putea anula unele oportunități.

“Atâta timp cât nu este pe listă, îl poți amenința că va fi în curând sancționat. Ai posibilitatea escaladării. Amenințările sunt uneori mai eficiente decât sancțiunea efectivă”. 

Faptul că Lukașenko nu se află pe “lista neagră” reprezintă un mesaj transmis de UE lui Lukașenko, spune Portela: “SUA, Canada și Marea Britanie v-au proscris în urmă cu mult timp, dar UE este dispusă să poarte un dialog cu dvs.” 

Ankara provoacă

Joseph Borrell nu crede că Ciprul sau Grecia vor încerca de această dată oprirea sau întârzierea deciziilor privind sancțiunile.  În primă instanță, Ciprul a încercat prin veto să aplice sancțiuni și împotriva Turciei. “Cred că aceste bariere structurale au fost eliminate”, a spus Borrell.

La ultimul summit european, UE a dat asigurări de susținere Ciprului și Greciei în disputa privind rezervele de gaze din estul Mediteranei afirmând că relațiile cu Turcia vor fi supuse unei examinări amănunțite până în decembrie.  Cu toate acestea, Turcia provoacă zilele acestea o altă dispută, trimițând o navă de prospecţiune în zona zăcământului de gaz revendicat de Cipru și Grecia.

De asemenea, UE critică deschiderea plajei Varosha din estul Ciprului.  Această porțiune de plajă, cândva foarte populară, a devenit fâşie de graniţă, care nu a mai putut fi folosită de la ocuparea Ciprului de Nord de către Turcia acum 46 de ani.  În urmă cu patru zile, întinderea plajei a fost pusă la dispoziția ciprioților de origine turcă din nordul insulei, în timp ce sudul cu influență greacă a protestat.

Relațiile cu Turcia vor face parte din obiectul discuțiilor la summitul șefilor de stat și de guvern de la Bruxelles la sfârșitul săptămânii, a anunțat UE.