Cazul Drygalla: spiritul olimpic şi libertatea de opinie

Ar fi cea de-a doua lovitură în decurs de un an. În septembrie 2011, în urma unei discuţii purtate cu superiorii săi de la vremea respectivă, Nadja Drygalla s-a restras benevol din serviciul Poliţiei. În vara aceasta, sportiva în vârstă de 23 de ani, membră a echipajului de canotaj 8+1, a părăsit Satul Olimpic din Londra, iar cariera sa sportivă stă sub semnul întrebării.

În ambele cazuri, de vină este relaţia tinerei cu Michael Fischer, un personaj activ pe scena neonazistă din Rostock şi fost candidat NPD la alegerile parlamentare din landul Mecklenburg - Pomerania Anterioară, în 2011.

Bănuită de simpatii neonaziste, sportiva Nadja Drygalla s-a distanţat de ideologia NPD şi susţine că nu are nicio legătură cu cercul de prieteni al iubitului ei. De altfel, Michael Fischer a părăsit formaţiunea de extremă dreaptă NPD - lucru confirmat de către liderii partidului.

Cazul canotoarei germane, obligată să părăsească JO de la Londra în urma unei decizii a Comitetului Olimpic de la Berlin, îi determină acum pe mulţi să se întrebe dacă este normal ca preferinţele şi convingerile partenerului de viaţă să influenţeze cariera sportivei. Mai mult, chiar şi în condiţiile în care Drygalla ar simpatiza cu extremiştii de dreapta, cum rămâne cu libertatea de opinie?

Discriminarea este interzisă

În Carta Olimpică este interzisă orice formă de discriminare. Conform istoricului sportiv Ansgar Molzberger, de la Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport din Köln, Nadja Drygalla nu a încălcat nicio regulă. Nu există dovezi care să ateste simpatia sportivei faţă de scena de extremă dreapta. "Întrebarea este în ce măsură sunt respectate valorile olimpiadei în cazul unui parteneriat cu o persoană ale cărei convingeri contravin acestor principii. Din punct de vedere juridic este greu de apreciat", afirmă Molzberger.

De regulă, factorii de decizie sunt atenţi la conduita participanţilor la JO. De exemplu, prezenţa la Londra a fotbalistului elveţian Michel Morganella a fost interzisă în urma unor comentarii rasiste, postate pe Twitter, după o înfrângere suferită în faţa echipei din Coreea de Sud. Exclusă de la Olimpiadă a mai fost, anul acesta, şi atleta Voula Papachristou (Grecia) care a făcut comentarii nepotrivite la adresa imigranţilor africani din ţara sa.

Nadja Drygalla a părăsit însă Satul Olimpic fără a spune şi fără a face nimic compromiţător. Motivul pentru care Comitetul Olimpic de la Berlin (DOSB) a aflat detalii din viaţa personală a sportivei abia după începerea Jocurilor s-a datorat unor deficienţe de comunicare - susţine Michael Vesper, secretar general al DOSB.

"Noi stabilim lotul olimpic. O facem pe baza recomandărilor primite de la federaţiile de profil". Atât conducerea olimpică germană cât şi Federaţia germană de canotaj susţin că nu cunoşteau amănunte din sfera privată a sportivei excluse, ulterior, de la JO.

Sport şi politică

Între timp, cazul canotoarei germane a ajuns şi pe buzele politicienilor de la Berlin. Ecologiştii şi Partidul Stângii au salutat propunerea de a include "cazul Drygalla" pe ordinea zi a reuniunilor comisiei pe probleme de educaţie fizică şi sport din Bundestag.

Dimpotrivă, ministrul federal al apărării, Thomas de Maiziére (CDU), critică maniera în care este tratată sportiva: "Unde sunt limitele? Oare chiar avem dreptul să analizăm cercul de prieteni al sportivilor noştri ca să vedem ce se întâmplă acolo?", se întreabă ministrul.

Până pe 31 august 2012, Nadja Drygalla este angajată la Asociaţia de canotaj a landului Mecklenburg - Pomerania Anterioară. Actualul mini-job, remunerat cu 400 de euro neimpozabil lunar, l-a primit după ce a ieşit din slujba Poliţiei.

Între timp, Nadja Drygalla a depus o cerere de acceptare, începând cu 1 septembrie, în corpul sportiv al armatei germane. Conform Federaţiai de canotaj, deocamdată, în privinţa acestei cereri nu a fost luată nicio decizie.