Cancelarul Angela Merkel va întreprinde o vizită la Chişinău

Filat a declarat că Angela Merkel a acceptat invitaţia şi a confirmat că „în timpul vizitei vor avea loc mai multe discuţii legate de soluţionarea conflictului transnistrean”.

Federalizarea provoacă frisoane

Noţiunea „federalizare” provoacă frisoane la Chişinău după ce, în 2003, fostul preşedinte Vladimir Voronin a respins, în ultimul moment, sub presiunea străzii, „Memorandumul Kozak” de aşa-zisă federalizare promovat de Rusia prin intermediul OSCE. Atunci, avionul preşedintelui rus Vladimir Putin, care venea la Chişinău pentru a semna documentul, a făcut cale întoarsă de-asupra Ucrainei după ce Voronin i-a comunicat telefonic lui Putin că s-a răzgândit şi nu va semna documentul. Ex-preşedintele moldovean a explicat ulterior că ultima variantă a documentului prezentat de diplomatul rus Dmitrii Kozak atenta la suveranitatea şi independenţa Republicii Moldova. Mai exact, documentul prevedea staţionarea armatei ruse pe teritoriul Republicii Moldova pe un termen nelimitat şi reprezentare parlamentară masivă în Legislativul de la Chişinău pentru exponenţii regimului separatist de la Tiraspol.

Până la încheierea mandatului de preşedinte, comunistul Voronin a mai primit oferte de reanimare a planului de federalizare din partea Rusiei, dar le-a respins de fiecare dată, declarând public că „federalizarea l-a răcit cu totul”.

Împotriva federalizării s-au pronunţat şi politicienii care se aflau atunci în opoziţie, actualmente la guvernare, Parlamentul votând unanim, la 22 iulie 2005, Legea privind principiile de bază ale reglementării conflictului transnistrean.

Filat: „Merkel poate şi vrea să ajute Moldova”

Actualii guvernanţi de la Chişinău şi-au temperat fobia faţă de noţiunea de „federalizare” după numeroase întâlniri avute cu oficiali europeni de diferit rang de la Bruxelles şi Berlin, în special după întâlnirile de anul trecut dintre Angela Merkel şi ex-preşedintele rus Dmitri Medvedev.

La finalul uneia dintre acele întrevederi, cancelarul german a menţionat că „subiectul transnistrean a fost primul în lista subiectelor internaţionale discutate cu Medvedev”. Acum, diplomaţii moldoveni sunt mai flexibili în abordările ce ţin de o posibilă federalizare. Deşi spun că „e mai puţin important cum se va numi proiectul ce va duce la soluţionarea diferendului transnistrean”, ei dau asigurări că „reglementarea va avea loc în baza Constituţiei Republicii Moldova” şi că „negocierile ruso-germane în problema transnistreană au loc cu consultarea Chişinăului”.

Şi astăzi, în momentul în care a anunţat despre vizita cancelarului german la Chişinău, premierul Vlad Filat a precizat că mizează foarte mult pe această vizită. "Am așteptări foarte mari de la oamenii care doresc și pot să ajute Republica Moldova. Sunt absolut sigur că această vizită va însemna foarte mult pentru țară noastră", a adăugat premierul moldovean.

Altfel de federalizare?

Presa internaţională şi cea de la Chişinău a scris în repetate rânduri că la baza discuţiilor germano-ruse despre Transnistria ar sta ideea federalizării Moldovei, dar într-o formulă favorabilă Chişinăului despre care, însă, nu se ştie nimic. Chiar şi aşa, surse diplomatice oficiale ne-au comunicat că anumite cedări din partea Chişinăului vor fi inevitabile şi autorităţile moldovene le vor accepta, pentru a nu rata ultima şansă de integrare europeană a Republicii Moldova.

Deputatul socialist din Parlamentul de la Chişinău, Igor Dodon, a spus că salută decizia Angelei Merkel de a veni în Republica Moldova. Potrivit lui, “Angela Merkel va fi un avocat credibil al ideii de federalizare a Republicii Moldova”. În opinia lui Dodon, “federalizarea este unica soluţie de rezolvare a crizei transnistrene”. Anterior, Igor Dodon i-a recomandat premierului Filat să nu se teamă de cuvinte şi denumiri şi să accepte federalizarea.