Calea de la bumbac la bancnotă euro

Bumbacul este materia primă pentru bancnotele euro. Este mai rezistentă ca hârtia, iar banii nu se deteriorează complet dacă, din întâmplare, ajung în maşina de spălat rufe. La producerea hârtiei pentru bancnote se utilizează fibrele scurte de bumbac considerate deşeuri în industria textilă.

Bumbacul este albit, spălat şi făcut pastă. Compoziţia acesteia este strict secretă. Aşa-numita matriţă cilindrică transformă pasta în benzi lungi de hârtie. Acestea conţin deja numeroase elemente de siguranţă ale viitoarei bancnote ca filigranul şi firele de securitate.

Cu scopul de a îngreuna viaţa falsificatorilor, bancnotele euro conţin peste 10 elemente de siguranţă. Unul dintre acestea ar fi aplicaţiile de folie transparentă realizate în imprimeria particulară germană "Giesecke & Devrient".

Reinhold Gerstetter este designerul bancnotelor euro. Graficianul german a schiţat şi portretele imprimate pe ultima emisie de mărci germane. Noilor bancnote euro le este atribuită, în funcţie de valoare, câte o epocă europeană: de la antichitate până la industrializare.

Fiecare bancnotă primeşte o serie unică. Astfel se poate stabili cu exactitate unde a fost realizată bancnota. Mai multe imprimerii de maximă securitate produc bani în Europa. Distribuirea imprimării bancnotelor între statele UE se face după un algoritm bine stabilit.

Înainte statul comanda bancnotele la imprimeria naţională. În ziua de azi, Banca Federală lansează comenzi în toată Europa. Ca atare, competiţia influenţează preţurile. În 2015 imprimeria Giesecke & Devrient şi-a închis secţia din München. 700 de angajaţi au fost disponibilizaţi. În secţiile din Leipzig şi Malaezia produce mai ieftin.

Legaţi şi stivuiţi, banii sunt livraţi către băncile naţionale. Costurile de producţie variază între 7 şi 16 cenţi/bancnotă, în funcţie de valoarea acesteia. Bancnotele mai valoroase sunt mai mari şi conţin alte elemente de siguranţă.

În ciuda dificultăţii realizării bancnotelor, falsificatorii reuşesc să introducă în circulaţie, an de an, sute de mii de falsuri. În 2015 s-a înregistrat un număr record de bancnote false pe piaţă, de la introducerea monedei unice europene (2002) până în prezent: aproape 900.000 de bancnote.

Înainte de toate, noile bancnote euro vor fi greu de falsificat. Startul l-a dat în 2013 hârtia de 5 euro. În 2014 a urmat cea de 10 euro, în 2015 bancnota de 20. La începutul anului 2017 în circulaţie va intra noua hârtie de 50 de euro. Vor urma cele de 100 şi 200 de euro, la intervale de câte un an. O nouă bancnotă de 500 de euro se pare că nu va mai exista.