Cât de gravă e situația?

Cât de gravă este situația Covid în mod real în România?

Situația e foarte serioasă. Asistăm la o creștere a numărului de persoane infectate și avem în jur de 17.000 de cazuri active în acest moment.

Numărul celor internați în secțiile ATI, exclusiv pentru Covid, a depășit 350 și capacitatea e foarte aproape de limită, mai ales în zonele cu multe cazuri.

Conform cifrelor furnizate de Centrul European de Control al Bolilor, România e pe primul loc în UE, cu excepția Luxemburg. Am crescut de la 11-12 cazuri la o sută de mii de locuitori, incidență cumulată pentru 14 zile, la aproape 60 de cazuri. Deci de 5 ori mai mult.

Până la urmă, nu e firesc să avem mai multe cazuri dacă testăm mai mult, adică în zilele lucrătoare peste 20.000 de teste/zi?

Nu e chiar așa. Proporția de cazuri pozitive în rândul persoanelor simptomatice și categoriilor prioritare stabilite de INSP a crescut de la 1,5%, la sfârșitul stării de urgență, la 10% – o creștere foarte importantă.

Creșterea numărului de teste din ultimele două săptămâni s-a corelat cu nevoia de testare a persoanelor care vor să călătorească în străinătate și care sunt sănătoase, care au avut grijă să se protejeze cu atenție, tocmai pentru a putea pleca. În rândul acestor persoane avem foarte puține cazuri pozitive.

Avem în jur de 12-13.000 de teste făcute zilnic simptomaticilor sau categoriilor la risc de pe lista INSP și 8-10.000 de teste făcute la cerere. Grosul testelor pozitive, peste 95%, este din prima categorie.

Convingerea generală e că Grecia ne scoate pozitivii la suprafață.

Nu, nu! Am văzut că lumea se întreabă cum se poate ca din 8.000 de teste la cerere să existe doar 4 pozitive. Asta e realitatea! Gândiți-vă că și testarea voluntară a Primăriei București a detectat doar 4 cazuri pozitive din 4.600 de teste efectuate pe voluntari sănătoși.

Dar calitatea testării este uniformă?

Această problemă a fost de la început. De la Comisia Științifică am trimis Ministerului Sănătății o propunere de instituire a unui sistem de control extern de calitate și de instruire, care să fie coordonat la nivelul centrelor universitare. Încă nu s-a materializat.

Din ceea ce știu eu, în majoritate, testele sunt efectuate corespunzător, dar e suficient spațiu de îmbunătățire a calității testării.

Scepticii invocă faptul că testele RT PCR nu au fost create pentru SarsCov 2, deci nu ar fi tocmai adecvate, de aici și multe erori.

Nu e adevărat, orice boală infecțioasă poate beneficia de diagnosticul molecular și secvențele nucleotidice specifice unui anumit microorganism sunt identificate.

Există o specificitate foarte clară, iar diagnosticul molecular oferă cea mai bună specificitate dintre toate tipurile de diagnostic de laborator, mai ales în cazul infecțiilor virale.

Citiți articolul integral AICI.