Băsescu: un stat UE nu poate fi neguvernabil

"Da, romii sunt discriminaţi". Titlul mare din Wiener Zeitung tronează deasupra fotografiei preşedintelui României, ţară în care Austria este, cu 10 miliarde de euro, al doilea investitor străin, după Olanda şi înaintea Germaniei. Bănci, petrol, gaz, energii regenerative, asigurări, exploatarea lemnului, hârtie, construcţii, transport - un total de 6538 de firme cu capital austriac activează în România. Care Românie este o ţară deloc neguvernabilă, crede Traian Băsescu, în interviul acordat ziarului vienez.

"Poate că domnul Oettinger se crede comisar pentru Africa", contraatacă preşedintele României. "Un stat membru al UE nu poate fi neguvernabil. Nu am contestat niciodată că avem probleme - la capitolul corupţie, de exemplu. Dar nu este o problemă specifică României", asigură Băsescu, folosind ca argument o declaraţie a preşedintelui Comisiei Europene care spunea că din banii care circulă anual pe filierele corupţiei europene ar putea fi acoperit bugetul pe şapte ani al Uniunii. Cât despre combaterea efectivă a fenomenului în România, preşedintele de la Cotroceni mizează pe intrarea în vigoare a celor două coduri, care vor favoriza instrumentarea mai rapidă a cazurilor de corupţie. Ceea ce nu înseamnă că acum nu se mişcă nimic, Băsescu dând exemplul condamnării cu execuţie a lui Adrian Năstase şi a altor foşti miniştri.

O nouă escaladare a conflictului dintre preşedinte şi premier este, în opinia lui Traian Băsescu, o impresie greşită a jurnaliştilor. "Avem o relaţie strict instituţională", a ţinut Băsescu să lămurească, adăugând: "Sunteţi greşit informaţi. Nu există - şi o spun cât se poate de serios - nici un conflict între mine şi premier". Există, în schimb, păreri diferite în materie de reformă a Constituţiei - dar această dispută se poartă între Preşedinţie şi Parlament şi se va tranşa prin instrumentul democratic al referendumului, a mai completat şeful statului român, în interviul acordat ziarului austriac.

Cu toate acestea, Băsescu a ţinut să numească evenimentele din vara lui 2012 "puciul premierului Ponta", când explică motivul pentru care România nu este deja membru al zonei Schengen. Iar "migraţia sărăciei" din România nu are nimic de a face cu aderarea la zona Schengen. Pur şi simplu, diferenţele economice dintre vechile state ale Uniunii şi România sunt suficient de mari pentru ca fenomenul migraţiei din raţiuni economice să continue. Tema centrală în chestiunea migraţiei rămâne însă discriminarea romilor. "Nu există practic nici o problemă cu românii imigraţi, întreaga dezbatere se poartă în jurul migraţiei economice a romilor. Vestul se fereşte să spună aşa ceva iar problemele vor exista cât timp ne ferim să spunem că minoritatea roma provoacă probleme şi trebuie să le rezolvăm".

Cum? "România nu le poate interzice romilor să părăsească ţara. Trebuie să acceptăm că generaţiei părinţilor nu mai avem cum să-i mai propunem soluţii durabile, dar putem şi trebuie să oferim tinerilor perspective mai bune. Suntem pregătiţi să trimitem cadre didactice în ţările în care au migrat romii. Dar avem nevoie de o soluţie europeană", explică, în continuare, Traian Băsescu, admiţând că "da, există cazuri în care romii sunt discriminaţi". Dar, completează preşedintele: "Nu îi împiedică nimeni să muncească; doar că nu toţi romii acceptă ofertele de muncă şi, atunci, sunt marginalizaţi de către comunităţi".

În discuţia despre accederea la zona euro, pentru care România nu este încă pe deplin pregătită, Traian Băsescu a adus nevoia de modernizare a câtorva sectoare economice - energie, căi ferate şi infrastructură rutieră - fără de care nu se poate vorbi despre competitivitate în spaţiul monetar comun european. Concret, dacă iniţial s-a dorit o accedere în 2015, acum, crede preşedintele României, un termen potrivit ar fi 2017.