Bun venit şi drum bun

În timp ce europenii se bucură de primăvară, mulţi refugiaţi îşi găsesc sfârşitul în apele Mediteranei. Călăuzele sunt puse pe făcut bani, chiar dacă iarna nici n-a trecut bine. Iar imigranţilor ilegali, care visează la un trai mai bun în Europa, nu le pasă că multe bărci sunt putrede sau fragile ca nişte coji de nucă. Şi dacă au noroc şi anevoioasa lor călătorie nu se sfârşeşte în moarte, cel mai probabil îi paşte ghinionul lagărelor în care îşi aşteaptă expluzarea din Italia sau Grecia.

Europa e obişnuită cu veştile alarmante sosite dinspre Mediterana. De la ultima dramă a refugiaţilor, petrecută la Lampedusa, au trecut numai câteva luni. La vremea respectivă, politicienii europeni s-au arătat care mai de care mai îngrozit de întâmplare. De atunci încoace, într-adevăr, s-a schimbat ceva: atât grănicerilor agenţiei europene Frontex, cât şi pazelor de coastă li s-a explicat limpede că, orice ar fi, trebuie să intervină şi să-i salveze pe cei aflaţi în pericol. Din păcate, n-a fost mereu aşa.

Până de curând, pescarii italieni erau pasibili de pedeapsă dacă le dădeau o mână de ajutor refugiaţilor ajunşi în situaţii disperate. Uniunea Europeană a făcut, totuşi, progrese. Pe lângă sateliţii deja activi, în sistemul de supraveghere a frontierelor "Eurosur" vor fi incluse şi drone, cu scopul de a detecta ambarcaţiuni şi mai mici. La fel de importantă este şi dorinţa de anihilare a reţelelor de traficanţi, dar până acolo mai e drum lung.

Nimeni nu-şi face iluzii că bărcile putrezite vor aduce mai puţini refugiaţi, aşa că, mai întâi, sunt luate în calcul posibilele accidente pe mare. Statele membre ale UE sunt sfătuite să ajute ţările care se confruntă cu un număr mare de imigranţi ilegali.

Măsuri concrete sau strategie electorală?

Tocmai acum, când alegerile europene bat la uşă, problema refugiaţilor trebuie pusă pe tapet. Marile formaţiuni nu pot lăsa acest subiect delicat pe mâna naţionaliştilor, care abia aşteaptă să pună mâna pe voturi semănând panică printre oameni.

În dezbaterea din preambulul alegerilor, partidele mari insistă pe ideea unei migraţii legale coordonate. Desigur, îmbunătăţirea condiţiilor de trai în ţările de origine ale refugiaţilor ar rezolva, de la sine, situaţia. Dacă ar avea venituri decente, mult mai puţini ar fi cei care şi-ar risca viaţa luând drumul Europei.

Dar câtă vreme în Libia, Siria, Mali sau Republica Centrafricană nu domneşte ordinea, politica de dezvoltare a europenilor se practică în condiţii grele. Ajutoarele în valoare de milioane de euro n-au ajutat la nimic. La fel de ineficientă ar fi deschiderea completă a graniţelor UE, presupunând prin absurd că s-ar întâmpla.

Statele europene ar trebui să acţioneze după principiul solidarităţii. Distribuirea contingentelor de refugiaţi ar trebui reanalizată, iar planul unei migraţii coordonate ar trebui pus în practică. Politicieni ca Martin Schulz sau Jean-Claude Juncker susţin proiectul unei Europe ceva mai primitoare ca până acum. Rămâne speranţa că nu sunt doar simple strategii electorale.

"UE trebuie să preia controlul asupra situaţiei", este convins ministrul de interne italian Angelino Alfano. Dotarea agenţiei Frontex cu mijloace suplimentare nu e de ajuns şi nu rezolvă problema, a mai adăugat el. De la începutul acestui an până în prezent, în apele Italiei au pătruns 15.000 de ambarcaţiuni - susţine Alfano. Între 300.000 şi 600.000 de africani sunt dornici să vină în Europa, a confirmat comisarul european pentru afaceri interne Cecilia Malmström.