Bucureştiul tratează tema transnistreană cu discreţie

Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, i-a transmis un mesaj de felicitare omologului său, Iurie Leancă, cu ocazia zilei independenţei: ”Mă bucur să pot constata, în acest moment aniversar, nivelul remarcabil al dialogului politic dintre Bucureşti şi Chişinău, potenţat de fondul de valori comune şi de legăturile spirituale împărtăşite de concetăţenii noştri”.

Mesajul guvernului actual descrie cel puţin aparent o perfectă continuitate cu politica guvernelor PDL care i-au precedat. Este de notat că, după ani mulţi de ezitări, Bucureştiul a semnat cu Chişinăul tratatul privind regimul de frontieră în noiembrie 2010, adică abia după 19 ani de la declaraţia de independenţă a Republicii Moldova.

Diplomaţia germană a avut, se pare, un rol însemnat, căci ministrul de Externe Teodor Baconschi şi premierul Vlad Filat au semnat tratatul la scurtă vreme după vizita la Bucureşti a cancelarului Germaniei Angela Merkel. Cu doar câteva luni înainte, şeful diplomaţiei de la Bucureşti declarase să tratatul privind frontierele nu reprezintă pentru România o prioritate, iar preşedintele Traian Băsescu, în cadrul unei reuniuni informale cu reprezentanţi ai administraţiei locale din Republica Moldova, spusese că niciun preşedinte român nu ar putea semna vreodată un astfel de tratat.

La Chişinău se pare că vizita recentă a Angelei Merkel a avut acelaşi efect stimulator, căci preşedintele Parlamentului de la Chişinău, Marian Lupu, a anunţat urgentarea procedurii de ratificare a acestui tratat: ”Am anunţat-o pe doamna cancelar că una dintre priorităţile acestei sesiuni de tomană-iarnă a Parlamentului este înaintarea spre ratificare şi votare a tratatului privind regimul de frontieră dintre (Republica) Moldova şi România", a declarat Lupu la Pro TV Chişinău (citat de Mediafax).

MAE de la Bucureşti nu face totuşi în mesajul său nicio referire la procesul în desfăşurare de federalizare a Republicii Moldova prin reintegrarea Transnistriei, provincia care s-a separat în urma unui conflict armat violent, ale cărui traume se resimt cu putere şi astăzi. Relaţiile dintre Chişinău şi Tiraspol sunt încă timide şi circumspecte, dar cu siguranţă s-au înregistrat progrese care cu doar un an înainte păreau neverosimile. Reunificarea, cu un statut special pentru Transnistria, reprezintă, în orice caz, pentru Germania o condiţie prealabilă pentru liberalizarea regimului de vize şi pentru susţinerea privitoare la procesul integrării europene.

Mesajul Ministerului de Externe de la Bucureşti trece însă cu discreţie peste subiectul transnistrean, preferând să vorbească doar despre planul general: "Vă încredinţez, se arată în mesajul semnat de ministrul Titus Corlăţean, de întregul meu angajament de consolidare, pe mai departe, a Parteneriatului Strategic dintre statele noastre şi de sprijinul deplin al Ministerului Afacerilor Externe al României pentru toate eforturile dumneavoastră menite să susţină traiectul european al Republicii Moldova.”