Analiză: Boți și trolli. SRI zice că nu sunt periculoși

Creșterea extremismului folosind inclusiv aceste metode nu-i deranjează pe liderii celui mai important serviciu de informații autohton.

Serviciul Român de Informații (SRI) nu e alarmat de amploarea trollilor și boților folosiți din greu pe rețelele de social-media de ani de zile, nu doar de radical-extremiști, ci și de politicieni așa zis tradiționali. Potrivit Comisiei de supraveghere a SRI, Serviciul a clarificat informațiile referitoare la fermele de trolli și boți, după ce prezidențiabila USR Elena Lasconi l-a acuzat pe Mircea Geoană că are legătură cu un cunoscut hacker internațional: „De ce v-ați întâlnit recent cu Tal Hanan, cunoscut și sub numele de Jorge?”, l-a întrebat Lasconi pe fostul număr 2 al NATO în direct la una din primele dezbateri televizate.

O anchetă a publicată anul trecut de The Guardian a scos la iveală că o echipă de israelieni condusă de Hanan, fost ofițer de informați din Israel, ar fi influențat mai mult de 30 de runde de alegeri în toată lumea, folosindu-se de firme de trolli și boți cu ajutorul cărora dezinforma, lăuda, sabota, în funcție de obiectivele pe care le avea. 

Lasconi a publicat o fotografie cu Tal Hanan în fața Institutului Aspen din București, fondat de Mircea Geoană, dar în afara acestei fotografii, care nu dovedește nimic, nu a adus niciun fel de alte probe. O zi mai târziu, tot fără argumente, primul-ministru, cu întreaga lui autoritate instituțională, a întărit suspiciunile, insistând că există „foarte multe servere pentru ferme de boți” într-o clădire din Capitală, care ar lucra pentru campania lui Geoană.

Se înțelegea că la mijloc ar fi fost echipa israeliană de hackeri, deci un actor nestatal internațional care ar fi adus prejudicii celorlalți prezidențiabili. În aceeași zi, șeful Directoratului Național de Securitate Cibernetică, Dan Cîmpean, a respins însă declarația premierului și a subliniat că nu există „niciun raport, nicio indicație legată de o fabrică de trolli care să execute atacuri cibernetice în România”.

Două săptămâni i-a luat Serviciului Român de Informații să explice că „nu au fost identificate elemente de conținut specifice campaniilor de propagandă sau dezinformare orchestrate de actori externi ostili la adresa României”, dar că există ferme de trolli și boți. Dacă Hanan lucrează pentru Geoană oricum nu atentează la siguranța națională, după cum sugerează SRI: „Raportat la gradul extrem de redus al interacțiunilor și conținutului generate de conturile false identificate ca active, nu a fost afectată securitatea națională”.

Fabricile de trolli au apărut în 2015, imediat după anexarea Crimeei, potrivit informațiilor NATO: 300 de persoane ar fi fost angajate la prima fermă de troli descoperită la St. Petersburg și care era administrată de oligarhul și mercenarul Evgheni Prigojin, mort anul trecut într-un accident suspect. 

Un troll este cineva care se folosește de o identitate falsă, dar care dă senzația de autenticitate pe rețelele sociale pentru a transmite mesaje propagandistice, informații conflictuale, pentru a acuza sau lăuda. Boții, în schimb, nu sunt persoane, ci programe care generează un conținut dinainte gândit în detrimentul unui stat, candidat sau partid sau în favoarea unor entități care plătesc celor care administrează fermele de boți. Boții reacționează automat și destul de simplist, eventual folosind un limbaj artificial ușor de depistat.  

Conturile de trolli sau boți pot fi prefabricate cu fotografii și conținut, pot fi cumpărate de la fabrici care produc astfel de conturi sau pot fi făcute la repezeală cu flori și animale în loc de pozele de profil și cu activitate vizibil recentă. Campaniile rusești și chinezești de trolling au fost depistate de câteva ori de administratorii Facebook, Youtube și platformei X, fostă Twitter.

În România, după cum sugerează SRI, aceste dezvoltări nu sunt periculoase, în fond, sunt folosite de mai multă vreme. Anul trecut un troll AUR s-a deconspirat și a publicat din greșeală sarcina care i s-a dat. Urmărind însă conturile prezidențiabililorx, se pot depista destul de ușor o parte dintre trolli și boți. E o formulă de campanie folosită și în campania electorală a lui Donald Trump, dezvoltată însă foarte mult de China și Rusia în paralel cu politica externă și sabotajele de tip soft. În România, ministrul social-democrat al Digitalizării, Bogdan Ivan, a anunțat înaintea SRI că au fost găsite zeci de conturi pe rețelele sociale, din care niciunul nu se referea la Marcel Ciolacu, fiindcă PSD e un partid curat.

SRI ne asigură că boții și trollii autohtoni sunt inofensivi, chiar dacă un candidat extremist crește mai mult decât ceilalți folosindu-se de diferite metode, inclusiv de fabricile de trolli și boți. George Simion se află pe o pantă ascendentă și atrage tot mai mulți tineri prin prezența sa online, dar și prin impulsuri colaterale și tactici subversive impecabile.