Bombay -Davos : un duplex?

Forumul Social Mondial de la Bombay îşi încheie lucrările în aceeaşi zi în care la Davos începe ce-a de-a 33-a ediţie a Forumului Economic Mondial. Discrepanţele de formă . şi de conţinut ale celor două manifestări sunt cum nu se poate mai stridente.Si totuşi între cei doi poli există mai mult decît simpla legătură video, o întîlnire virtuală duplex la care şi Germania a contribuit nu numai din punct de vedere strict tehnic. Dar care ar fi în linii mari, bilanţul aproximativ al Forumului Social Mondial de la Bombay? În linii mari Forumul Social Mondial de la Bombay este considerat drept o manifestare antiglobalistă, o formă de protest discursiv la adresa neoliberalismului şi o platformă de articulare a criticilor, nu de puţine ori polemice şi vehemente, la adresa actualei politici a Statelor Unite. Din nefericire, antimondialiştii reuniţi în număr mare la Bombay timp de şase zile nu dispun de reţete practice pentru a remedia relele pe care le incriminează. Între utopie şi discursurile revoltei , forumul din metropola indiană - ea însăşi un simbol al flagrantelor contraste ale lumii de azi, a constituit un factor de sensibilizare a celor care conduc destinele lumii. Britanicul şi eruditul Eric Hobsbawm, unul din ultimii istorici marxişti contemporani, a atras atenţia asupra incoerenţei ideologice a Forumului Social, ceea ce nu prejudicază însă capacitatea acestuia de a determina o modificare de atitudine.I se alătură ilustrului istoric britanic , în evaluarea stării lumii de azi, americanul Joseph Stiglitz, laureat al Premiului Nobel pentru economie, care prezent la Bombay şi apoi la Davos, şi-a reiterat pledoaria în favoarea unei politici de protecţie socială, ignorată de tehnocraţii marilor instituţii financiare.Participarea din tribună , de pe margine sau din arenă a unor personalităţi de talia celor doi savanţi citaţi la dezbaterile Forumului Social Mondial conferă constitenţa unei manifestări care nu de puţine ori a luat turnura unui festival sau a unor spontane manifestări de nemulţumire şi revoltă ineficientă faţă de actuala ordine mondială.
Participanţii la forumul economic de la Davos pot trece cu vederea unele hapenninguri de la Bombay nu însă şi mesajul general al acestui forum, articulat de personalităţi competente şi de primă mărime pe piaţa de idei.JosephStieglitz a atras atenţia asupra faptului că instituţii financiare de talia Fondului Monetar Internaţional nu numai că nu au izbutit să asigure creşterea economică dar au contribuit la reculul protecţiei sociale.Politica economică nu poate fi delegată tehnocraţilor băncilor centrale sau instituţiilor financiare internaţionale.Stieglitz nu pledează pentru etatizarea economiei cît pentru un control echilibrat al statului asupra economiei.Reclamînd aceasta, savantul american porneşte şi de la rezultatele dezastruoase ale deregularizării economiei practicată în anii 90 cînd după marele boom a survenit prăbuşirea burselor , fenomen căruia de altfel Stieglitz i-a şi consacrat o carte lansată chiar zilele trecute pe piaţă. Să mai notăm că Joseph Stieglitz, ştie mai bine ca oricine despre ce vorbeşte. In anul 2000 el a demisionat din postul de economist şef şi vicepreşedinte al Băncii Mondiale. Un motiv în plus ca propunerea sa, căreia i se alătură alte proiecte elaborate la Bombay, precum şi declaraţiile finale , să fie luate în considerare de cei care azi se reunesc în alpina şi eleganta staşiune elveţiană Davos. Lor le revine şi menirea de a accepta invitaţia elaborării în comun a unei agende politice extinse vizînd sporirea protecţiei sociale care va duce şi la crearea de noi locuri de muncă şi la o creşetere economică de care să poată profita şi cei exlcuşi.