Bilanţ trist: românii sunt mai săraci decât înainte de 2007

Cifrele nu sunt deloc încurajatoare. La nivel federal, fiecare al şaptelea copil creşte într-o familie care beneficiază de ajutor social (aşa-numitul Harz IV), prin care sunt acoperite doar nevoile esenţiale. Comparativ cu 2014, numărul copiilor aflaţi la limita sărăciei a crescut cu circa 30.000, potrivit unor date prezentate de Oficiul Federal de Statistică din Republica Federală.

Diferenţele sunt mari, de la land la land, ca şi între zonele rurale şi cele urbane. Cel mai afectaţi de îngrădirea posibilităţilor materiale sunt minorii din landurile Berlin şi Bremen, unde o treime dintre tinerii până la 15 ani intră în categoria persoanelor defavorizate. La polul opus se află Bavaria, unde doar 7 la sută dintre copii cresc în familii cu venituri insuficiente.

Există diferenţe şi între landurile din vestul şi cele din estul Germaniei. În vreme ce 20 la sută din minorii care trăiesc în landurile din fosta RDG sunt săraci, în vestul ţării, 13 procente sunt afectaţi de lipsuri.

În preambulul Zilei Internaţionale a Copilului, politicienii nu au ratat ocazia de a se referi la minorii săraci. Deputata din Partidul Stângii, Sabine Zimmermann, a prezentat cifrele alarmante, în contextul în care familiile micuţilor trăiesc la limita sărăciei. Ajutorul social oglindeşte în mod direct situaţia de pe piaţa muncii, unde şomajul continuă să fie ridicat în anumite regiuni sau unde salariile sunt mult prea mici.

Apelul lansat de Zimmermann este susţinut şi de numeroase organizaţii şi asociaţii caritabile şi umanitare. Acestea se tem de înrăutăţirea situaţiei micuţilor ai căror părinţi sunt divorţaţi sau separaţi (de altfel sărăcia în rândul minorilor este mult mai pregnantă în cazul familiilor mono-parentale). Coaliţia de guvernământ va supune votului un proiect de lege, pe baza căruia părinţii despărţiţi vor primi ajutorul social în funcţie de zilele în care se ocupă efectiv de copiii.

În România trăiesc cei mai săraci copii din UE

Dacă în Germania situaţia este alarmantă, deşi sistemul de ajutor social continuă să funcţioneze, în România jumătate din copii sunt expuşi riscului de excluziune socială. În Uniunea Europeană, unul din patru copii este expus riscului de sărăcie şi excluziune socială.

Potrivit unui comunicat al Biroului de Informare al Parlamentului European, care prezintă datele analizate de Eurostat pentru anul 2014, 51% dintre copiii români erau expuși riscului de excluziune socială. Că aderarea la UE nu a adus un plus de bunăstare pentru majoritatea populaţiei este evident din simpla comparaţie a datelor: în 2007, 50,5 la sută dintre minori trăiau la limita sărăciei.

În total, în Europa există aproximativ 26 de milioane de copii care riscă să trăiască în sărăcie şi excluziune socială, adică 27,7 la sută din totalul copiilor.

Din păcate, România conduce în acest top al sărăciei în rândul minorilor, urmată de Bulgaria, cu 45,2 % şi Ungaria cu 41,4%.

La polul opus se situează Danemarca, cu o rată a sărăciei de 14,5 procente, Finlanda cu 15,6% şi Suedia cu 16,7 procente.

Acestea sunt, desigur, date şi statistici oficiale. Mult mai trist este că mulţi dintre oamenii săraci nu apar în nici un document, pentru că pur şi simplu nu sunt trecuţi în nici un registru. În România, de exemplu, se estimează că între 150.000 şi 200.000 de persoane, adulţi şi minori, nu sunt înregistrate nicăieri, deşi oamenii există şi sunt forţaţi să trăiască la marginea unei societăţi care refuză cu obstinaţie să îi accepte.