Băncile greceşti tot greu respiră

Potrivit informațiilor furnizate recent de către banca centrală de la Atena, economiile grecilor la sfârșitul lunii iulie au scăzut la cel mai mic nivel din 2003, fiind în acest moment de numai 120,8 miliarde de euro. Imediat după închiderea băncilor și după introducerea de controale de capital la sfârșitul lunii iunie, depozitele private și cele ale întreprinderilor erau de 122,2 miliarde. Pierderea este semnificativă -1,4 miliarde de euro.

Spre comparație, în aceeaşi lună a anului trecut, grecii au scos numai 276 milioane din conturile lor bancare. Motivul probabil pentru asaltul "discret" asupra băncilor rezidă în lipsa de încredere a populaţiei în instituțiile de creditare, care nu au reuşit să alunge temerile clienţilor, spune Panagiotis Petrakis, profesor de economie la Universitatea din Atena, într-un interviu cu DW. De asemenea, mulți oameni se tem că îşi vor pierde economiile odată cu salvarea băncilor, mai ales că măsurile de recapitalizare a acestora, care ar trebui să apară în toamnă, încă se lasă aşteptate.

În Grecia, ca de altfel în toate celelalte țări ale UE, legea asigură depozitele de maximum 100.000 de euro. Cu toate acestea, garanţia este una strict naţională, nicidecum europeană. "Personal, nu mă pot gândi în prezent la faptul că depozitele de peste 100.000 de euro din Grecia s-ar afla în pericol. Însă teama există și, probabil, nu va dispărea înainte de recapitalizarea băncilor", avertizează profesorul Petrakis.

Economistul spune că mai există o piedică în calea restabilirii încrederii în instituțiile financiare din Grecia: din cauza crizei sau forțați de împrejurări, mulţi greci s-au "debranşat" de la sistemul bancar, adoptând o teză greșită și irațională, conform căreia se poate trăi în siguranță şi fără bănci. "Foarte mulţi oameni au un principiu simplu: bani oricum nu mai am, deci treaba băncilor nu mă mai interesează. Alţii trăiesc din banii de buzunar și alte ajutoare financiare primite de la mama sau de la bunici. Prin urmare, pentru mulţi greci, fie băncile nu mai sunt un subiect de interes, fie le scapă existenţa interconectării între bănci şi economie", avertizează economistul.

Un paradox grecesc?

Cine suspectează că o ţară aflată într-o asemenea situaţie ar fi cu un picior în prăpastie va fi plăcut surprins să afle că, potrivit unor informaţii recente, consumul privat a dat semne de revenire în prima jumătate a anului acestuia. Rămâne de văzut dacă această tendință poate fi menținută, în condiţiile controalelor de capital introduse la sfârșitul lunii iunie.

Pentru profesorul Petrakis, creșterea consumului privat este surprinzătoare: "Pe de o parte, această tendință este impulsionată de frica multor oameni că ar putea pierde definitiv economiile de viaţă. Pe de altă parte, o astfel de creștere a consumului este un fenomen firesc, destul de comun în multe țări europene care s-au aflat sau încă mai sunt în criză, de pildă Irlanda. După mai mulți ani de recesiune apare un efect de tip "rebound", o corectură în sens ascendent. Acest lucru este sesizabil mai ales în repararea şi modernizarea caselor, care urmează un anumit ciclu în Grecia. Or, acum, din acest punct de vedere, conjunctura este cu adevărat favorabilă", a explicat Petrakis .

Contextul actual poate să confere economiei elene o imagine favorabilă, de dinamism, dar tendinţa actuală nu va putea fi menținută mult timp, avertizeaza economistul.

Prognosticul profesorului Petrakis: în această jumătate de an, economia Greciei va aluneca din nou în recesiune, iar anul 2015 va consemna o creștere negativă de minus două procente. Prognoza Comisiei Europene este similară. Pentru ministrul grec de finanţe, Jorgos Chouliarakis a devenit clar că economia Greciei va înregistra din nou o creștere moderată abia în 2016.

Posibilă eliminare a controlului de capital

Între timp, la Atena circulă mai multe speculaţii cu privire la momentul și contextul în care ar putea fi ridicate controalele de capital. Potrivit ministrului economiei, Nikos Christodoulakis, nu este exclus ca anularea restricţiilor să aibă loc până la sfârşitul anului 2015, dacă situaţia politică a ţării rămâne stabilă.

Oricum, reglementările privind capitalul vor fi relaxate în viitorul apropiat, spune ministrul Christodoulakis. În special transferurile internaționale de până la 5.000 de euro, precum și comenzile online se vor face mai ușor. Important este ca întreprinderile mici și mijlocii din Grecia să dispună de lichidități suficiente, astfel încât să nu fie nevoite să îşi mute sediul în străinătate, a spus Christodoulakis în timpul unui discurs la un târg internațional desfăşurat la Salonic.