Asistăm la sfârşitul UE?

"Da", e de părere Christoph B. Schiltz, adăugând că "avem nevoie de o UE II, cu noi regului şi legi şi fără statele prea slabe pentru acest club".

"Criza euro, care durează de peste trei ani şi se află încă la început", continuă autorul, "relevă două probleme: pe de o parte erorile grave de concept privind zona euro, pe de alta deficitele cu consecinţe de proporţii ale actualei Uniuni Europene, pe care o voi numi UE I. Elitele politice din Europa au recunoscut aceste slăbiciuni şi încearcă acum să repare greşelile trecutului." Dar, crede Schiltz, aceste greşeli nu pot fi reparate, deoarece "criza euro, care este în acelaşi timp o criză a UE, a afectat comunitatea până în rărunchi".

Autorul mai apreciază că politica de salvare a ţărilor aflate în criză, promovată de Angela Merkel, nu va da roade, ci, dimpotrivă, va accentua criza. Iar această politică nu e deloc lipsită de alternativă. Liderii europeni vor trebui să se decidă "fie pentru o federaţie de state relativ lejeră, fie pentru o uniune strânsă, cu o monedă unică. O cale de mijloc nu există". Chiar dacă tocmai această cale de mijloc se caută în prezent, mai citim în Die Welt. "UE I şi-a îndeplinit strălucit misiunea istorică, aducând pace şi reconciliere pe continent. Ţelul noii UE II va fi ca, în pe baza unor valori comune să-şi atingă mai lesne interesele politice şi economice pe care le urmăreşte într-o lume globalizată, după principiul împreună suntem mai puternici".

Autorul crede într-o UE mai strâns unită decât în prezent, care abia aşa ar putea face faţă lumii globalizate în care trăim. Şi speră ca politica de salvare a ţărilor puternic marcate de criză să eşueze pentru ca noua UE să fie redusă la statele competitive la nivel global, împreună cu Franţa. Ţările excluse din zona euro ar putea să se redreseze cu ajutorul statelor euro, iar în momentul în care ar îndeplini criteriile necesare, mai severe decât până acum, ar putea fi reprimite în spaţiul monetar comun.

Nu UE a ajuns la capătul puterilor, ci moneda euro

La întrebarea lansată astăzi de cotidianul Die Welt, Alan Posener răspunde, în schimb, cu "nu", explicând: "Nu UE a ajuns la capătul puterilor, ci moneda euro". Posener propune un alt model de salvare a Uniunii Europene, care ar trebuie să fie mai degrabă o "Europă a patriilor", citându-l pe Charles de Gaulle. Autorul constată că "Europa traversează o criză de proporţii" şi că ar fi o greşeală fatală să se creadă că e vorba doar de o criză monetară. "Este mai mult o criză a ideii europene, declanşată, fireşte, de criza euro. Iar mai devreme sau mai târziu moneda comună va fi victima acestei crize". Autorul aminteşte, în context, că numărul euroscepticilor a luat substanţial amploare în ultmii ani, în ţări considerate iniţial "nucleul zonei euro", că aceste ţări, în loc să fie unite, s-au învrăjbit, au ajuns să se duşmănească. Toate sondajele indică faptul că Germania e privită cu ochi răi în ţările din sudul continentului. La fel cum în Germania vocile negative la adresa grecilor, aflaţi în prag de faliment, precum şi la adresa altor ţări sud-europene iau amploare.

Şi Alan Posener critică politica "destructivă" a cancelarei Merkel, care susţine că "dacă se prăbuşete moneda euro, se prăbuşeşte întregul edificiu european". Europa, mai notează autorul, poate fi, încă, salvată. Dacă va şti să-şi unească forţele rezumându-se la a fi "un spaţiu comun al libertăţii şi dreptăţii, al democraţiei şi statului de drept", în care să fie garantată "libertatea de circluaţie a persoanelor, mărfurilor şi de capital". (...)"Chestiunile ce ţin de politica monetară, fiscală, economică sau socială ar trebui să fie gestionate de statele membre în parte, aflate în competiţie. La fel şi în cazul educaţiei şi culturii."

Un amplu articol este consacrat astăzi României în paginile de foileton ale cotidianului elveţian Neue Zürcher Zeitung, sub titlul "Scurtă trezire din amnezie". Joseph Croitoru, semnatarul articolului, îşi opreşte atenţia asupra noii tentative de a-i trage la răspundere pe foştii torţionari comunişti. "Dezbaterile privind prelucrarea trecutului comunist prin aducerea în faţa justiţiei a foştilor torţionari, de mult scadentă, a intrat recent într-o nouă rundă", notează cotidinaul din Zürich, odată ce "Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a anunţat că vor fi chemate în faţa legii o serie de presoane, care pe timpul dictaturii comuniste au ocupat funcţii importante în aparatul represiv. În ultimii ani IICCMER s-a ocupat de întocmirea unei liste cu persoane care au astăzi vârste între 81 şi 99 de ani. Proiectul a avut de suferit în 2012 datorită confruntărilor puternice dintre preşedintele Traian Băsescu, cu o orientare liberală, şi premierul Victor Ponta, provenit din cercurile postcomuniştilor."

Ziarul mai aminteşte că "în ciuda acestor schimbări neaşteptate, comentatori şi intelectuali critici regimului de la Bucureşti sunt sceptici cu privire la reuşita noii ofensive juridice, temându-se că nu se va ajunge până la urmă la procese, şi dacă totuşi, poate la unul singur, spectacular".

Acelaşi cotidian elveţian publică, în ediţia sa electronică, un articol pe tema problemei câinilor vagabonzi din Bucureşti, sub titlul "La vânătoare de maidanezi".