Ar trebui într-adevăr Germania să facă economii?

Săptămâna aceasta, Bundestagul, parlamentul federal german, face ceva ce ar fi trebuit rezolvat de fapt la începutul lunii decembrie 2023: lansează bugetul federal pentru anul care a început deja. Guvernul este responsabil pentru întârziere. Cele trei partide care formează coaliția guvernamentală, social-democrații din SPD, ecologiștii Verzi și liberalii de la FDP nu au căzut până de curând de acord cu privire la dacă și cum ar putea fi făcute economii în 2024.

Statului ar trebui să i se permită să cheltuiască în jur de 477 de miliarde de euro, dintre care 39 de miliarde ar trebui să vină din împrumuturi. Acesta este maximul permis de frâna de îndatorare ancorată în Legea Fundamentală, care limitează plafonul de creditare în funcție de performanța economică a țării.

Datoria Germaniei: 2500 de miliarde de euro

Înainte de introducerea frânei datoriilor, obiceiul era ca guvernele să se împrumute masiv, atunci când veniturile guvernamentale erau insuficiente. Un munte de datorii s-a acumulat de-a lungul deceniilor: aproximativ 2500 de miliarde de euro. Câteva sute de miliarde de euro s-au strâns doar în timpul pandemiei corona și după ce Rusia a invadat Ucraina. Frâna a fost atunci suspendată din cauza situațiilor de urgență.

Orice datorie vine la pachet cu plata unei dobânzi. În 2024, aceasta va fi de 36 de miliarde de euro. Prin urmare, reinstituirea frânei este o ”comandă a rațiunii”, a declarat ministrul federal de Finanțe, liderul liberalilor Christian Lindner, în Bundestag. Partenerii de coaliție mai de stânga, în schimb, ar dori mai multe împrumuturi pentru a moderniza țara și susțin că frâna datoriilor este o ”frână aplicată viitorului”.

Nevoie de credite pentru investiții

SPD și Verzii fac eforturi pentru o reformare a frânei datoriilor. Pentru a schimba reglementările din Legea Fundamentală este necesară o majoritate de două treimi în Parlament. Aceasta nu există, în prezent. Cea mai mare fracțiune de opoziție, CDU și CSU, exclude să accepte ”o relaxare a frânei datoriilor”, a anunțat liderul grupului parlamentar al Uniunii și liderul CDU, Friedrich Merz, în Bundestag.

Sunt însă și unii economiști care critică frâna datoriei, pentru că îngreunează investițiile importante în protecția climei și infrastructură. Printre aceștia, Consiliul Consultativ Economic, care are funcție de a asista guvernul federal în asumarea unor decizii. Chiar și Fondului Monetar Internațional (FMI) se pronunță pentru o reformă.

O bună parte din infrastructura Germaniei este uzată. Drumuri, poduri, rețeaua feroviară dar și clădiri ale instituțiilor de învățământ de stat, adică școli și universități, sunt dărăpănate. Ar trebui făcute și investiții în digitalizare. În acest sens, Germania rămâne în urmă atât în competiția internațională precum și în performanța studenților săi.

Birourile și instanțele sunt depășite, iar dosarele administrative se aglomerează și întârzie nepermis de mult. Sute de mii de apartamente lipsesc la nivel național, în special locuințele sociale pentru persoanele cu venituri mici.

Despărțirea dificilă de gaz, petrol și cărbune

Cu toate acestea, cei mai mulți bani lipsesc în urma efortului schimbării treptate de la combustibilii fosili la o economie neutră din punct de vedere climatic. Guvernul a alocat 60 de miliarde de euro pentru aceasta, bani rămași în buget din împrumuturile care nu au fost cheltuite în timpul pandemiei de corona. Planul a fost stopat, însă, de Curtea Constituțională Federală, care nu a fost de acord cu această reconversie.

Lucrurile sunt critice și în sectorul militar. Armata federală, Bundeswehr, aflată de ani de zile într-o stare dezolantă, ar trebui mai bine reechipată. Pentru aceasta au fost alocați, pe mai mulți ani, 100 de miliarde de euro. Dar acești bani se vor termina, la un moment dat.

Ce urmează în Ucraina?

Așa-numitul fond special al Bundeswehr va fi folosit acum și pentru finanțarea livrărilor de arme către Ucraina. O soluție de urgență, dată fiind situația bugetară strâmtorată. Și care s-ar putea înrăutăți, dacă Ucraina ar avea nevoie de mai mulți bani. Încă un motiv pentru care SPD și Verzii au cerut suspendarea frânei datoriilor.

Iar un eventual succes în alegerile prezidențiale din Statele Unite al lui Donald Trump ar complica și mai mult lucrurile. SUA sunt cel mai mare finanțator al Ucrainei, urmate de Germania. Dacă Trump încetează sprijinul pentru Kiev, europenii ar trebui să preia întregul efort financiar. Acest lucru ar avea un impact enorm asupra bugetului german. Cancelarul Olaf Scholz (SPD) avertizează că așteptările sunt prea mari, dat fiind că Germania este, cum a subliniat șeful Executivului federal, doar o ”putere mijlocie” care nu poate înlocui o superputere foarte înarmată.

Anul 2025 vine cu alegeri federale

Viitorul bugetului este deja în zona critică. Așa cum stau lucrurile în prezent, există un decalaj de cel puțin 16 miliarde de euro în planificarea financiară pentru 2025. Detaliile ar putea fi cunoscute în martie, când ministrul federal de Finanțe Lindner ar urma să prezinte punctele cheie pentru proiectul de buget.

Anul 2025 va fi crucial pentru cele trei partide aflata cum la guvernare. Următoarele alegeri federale vor avea loc în septembrie 2025. SPD, Verzii și FDP au, în acest moment, scoruri slabe în sondaje. Liniile de conflict în planificarea bugetară sunt previzibile: SPD va încerca să prevină reduceri în sectorul social, Verzii vor face eforturi pentru protecția climei, iar FDP va dori să facă economii în continuare.

Germania, în recesiune economică

Ministrul de Finanțe Lindner consideră că există trei tipuri de costuri care trebuie renegociate: beneficiile sociale, ajutorul financiar internațional și subvențiile care nu ajută la ușurarea poverii economiei.

În timp ce producția economică este în creștere la nivel mondial și, de asemenea, în zona euro, aceasta s-a redus în Germania, cu un impact implicit asupra veniturilor fiscale. Următoarea estimare va avea loc în luna mai și va sta la baza planificării bugetare.

Nu doar AfD vrea austeritate pentru refugiați

Și cea mai mare fracțiune de opoziție din Bundestag, CDU/CSU, solicită reduceri ale ajutoarelor sociale. Uniunea are în vizor în primul rând beneficiile pe care le primesc șomerii și cei incapabili de muncă. Acestea costă 44 de miliarde de euro pe an. Liderul grupului parlamentar al Uniunii, Merz, vorbește despre ”șomaj subvenționat”. Flexibilitatea financiară în buget poate fi atinsă ”dacă beneficiile sociale sunt concentrate strict către cei care au nevoie de ele”.

Cheltuielile cu refugiații și solicitanții de azil sunt, de asemenea, prea mari, sunt de părere conservatorii. ”Cheltuim 27 de miliarde de euro pentru asta”, a punctat vicepreședintele Uniunii Mathias Middelberg la începutul discuțiilor bugetare, cerând rectificări la acest capitol.

Între măsurile de combatere a migrației se numără și cooperarea pentru dezvoltare și ajutorul umanitar internațional. În bugetul 2024, aceste două domenii au pierdut deja substanțial, se plâng organizații neguvernamentale precum VENRO, care reunește asociațiile de profil din Germania. Bugetul Ministerului federal pentru Cooperare Economică va fi redus cu aproape zece la sută, iar ajutorul umanitar cu 20 la sută. Împreună, aceste tăieri se ridică la 1,4 miliarde de euro.

Michael Herbst, coordonatorul consiliului de conducere al VENRO, consideră îngrijorător faptul că reducerile nu mai sunt cerute doar de AfD, partidul populist de extremă dreapta. ”Tendința de a găsi critici populiste la adresa politicilor de dezvoltare, care aparțin de regulă extremei drepte, apare acum și ca argumente ale centrului și chiar mai dinspre stânga scenei politice”.

În Bundestag, ministrul Finanțelor Lindner s-a pronunțat împotriva reducerilor ulterioare. „Aud foarte mult că Uniunea și opoziția în ansamblu cer ca angajamentul nostru internațional să fie redus. Sfătuiesc împotriva acestui lucru, nu numai din responsabilitate umanitară, ci pentru că prevenirea crizelor prin cooperarea internațională este profund în interesul Germaniei”.

Astfel, spune Lindner, se poate controla migrația. Dar, de fapt, noi tăieri de bani sunt deja planificate în bugetul pentru 2025.