Opinie: Cu războiul la hotar, Moldova pierde timp

Moldova este în mijlocul focarului regional de instabilitate. Pentru a nu speria investitorii și pentru a menține calmul în societate, șefa statului spune că țara nu este singură în fața Rusiei agresoare, investește în apărare, are parteneri mulți și puternici, dar nu are niciun scut de securitate.

Cu un război la hotar și cu un conflict separatist intern nestins, cu o armată rusească de ocupație dislocată ilegal pe 11% din teritoriu, Moldova rămâne neutră din punct de vedere constituțional – o neutralitate care a dezarmat țara în ultimele trei decenii și pe care Rusia o sfidează săptămânal prin violarea spațiului aerian cu rachete și drone trimise spre Ucraina.

Parteneriate de securitate fără substanță

În octombrie 2023, președinta Maia Sandu a făcut publică o nouă Strategie de Securitate a Republicii Moldova în care Rusia nu mai apare ca „partener strategic” și „prieten”, ci ca principală amenințare și stat-agresor. În plus, noua Strategie, deja în vigoare, menționează necesitatea unei „relații mai aprofundate cu NATO și cu statele membre”. Asta după ce zeci de ani guvernările pro-ruse de la Chișinău le-au inoculat moldovenilor că NATO înseamnă război, alianța fiind transformată astfel într-o sperietoare. Conform sondajelor, doar 30%-35% dintre moldoveni ar vota pentru aderarea țării la NATO.

În martie 2024, președinta Maia Sandu și președintele Franței, Emmanuel Macron, au semnat un important pact bilateral de apărare și cooperare. Macron a promis atunci „sprijinul de neclintit” din partea Franței pentru Moldova în fața amenințării Moscovei. În realitate, noul acord doar actualizează un document din 1998 și deschide posibilități de cooperare în domeniul politicilor de apărare, participarea în misiuni și operațiuni internaționale, telecomunicații militare, topografie militară, gestionarea resurselor umane, etc. Totul în marja statutului de neutralitate, care menține Moldova în menghina vulnerabilității rusești.

În luna mai 2024, Chișinăul a fost vizitat de ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, care a spus că Germania și alți parteneri externi nu vor permite ca Rusia să destabilizeze Moldova . În plus, Germania a transmis Armatei Naționale a Moldovei mai multe echipamente și tehnică militară , iar ministrul Pistorius a promis că, în 2025, Germania va livra Moldovei „sisteme mobile de apărare aeriană, care pot fi manipulate individual de către militari”. Moscova și administrația separatistă pro-rusă de la Tiraspol s-au cutremurat, încercând să acrediteze ideea că Germania înarmează Moldova ca să rezolve pe cale armată problema transnistreană.

Tot în luna mai 2024, Republica Moldova și UE au semnat Parteneriatul pentru Securitate și Apărare, Moldova fiind primul stat cu care UE a semnat un astfel de document . Acesta nu prevede dislocarea de trupe străine în Moldova în caz de pericol iminent, părțile angajându-se doar să aprofundeze cooperarea și dialogul în ceea ce privește domeniul de securitate și apărare. Formalități deloc deranjante pentru Rusia, încadrate diplomatic în limitele statutului de neutralitate sfidat de Kremlin.

Săptămâna aceasta, Republica Moldova și Marea Britanie au semnat un Parteneriat pentru Apărare și Securitate. Documentul a fost semnat la Chișinău de ministrul moldovean de Externe, Mihai Popșoi, și ministrul Afacerilor Externe al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, David Lammy. „Parteneriatul bilateral în domeniul securității ne va permite să intensificăm dialogul și să cooperăm mai eficient pe subiecte ce țin de securitatea regională, consolidarea rezilienței în fața amenințărilor hibride și fortificarea colaborării la nivel operațional”, a explicat Mihai Popșoi.

La rândul său, oficialul britanic a spus că implicarea malignă a Rusiei continuă: „Vrem ca Moldova să fie puternică și suverană, capabilă să se opună amenințărilor Federației Ruse. Am semnat acest parteneriat bilateral în domeniul apărării și securității, consolidând cooperarea noastră în domeniul combaterii dezinformării și crimei organizate”, a menționat David Lammy.

Obiectivul lui Putin – joncțiunea cu Transnistria și ocuparea Moldovei

Republica Moldova se află în hărțile de război arătate de Rusia la începutul invaziei asupra Ucrainei. Obiectivul lui Putin era ca ocupanții ruși să înainteze rapid prin partea de sud a Ucrainei până la Odesa și să facă joncțiunea cu armata rusă dislocată ilegal în Transnistria. Kremlinul nu a renunțat la acest plan. În spatele rezistenței Ucrainei, Guvernul de la Chișinău încearcă să pună cât mai rapid Moldova la adăpostul UE , să convingă regimul separatist să lase Moldova în pace în schimbul unor beneficii economice pentru businessul din Transnistria, dar nu face absolut nimic, cel puțin vizibil, în sensul propulsării țării sub cupola de securitate a NATO. Unii experți militari de la Chișinău, dar și de la Kiev și București, susțin că acesta este timp extrem de prețios pe care Moldova îl irosește pur și simplu, fără a conștientiza pericolul real care se apropie.