America, Germania şi lupta contra terorismulului şi antisemitismului

Cancelarul german Gerhard Schroeder s-a deplasat joi peste ocean pentru a discuta cu reprezentanţii organizaţiilor evreieşti şi cu oameni de afaceri americani. Ieri, şeful guvernului berlinez a rostit discursul de elogiere a lui Sanford Weill, preşedintele consiliului de administraţie al grupului bancar american Citygroup căruia i s-a decernat "Global Leadership Awards", premiul Institului American pentru Studii Germane Contemporane, o distincţie acordată pentru promovarea înţelegerii germano-americane. Potrivit corespondentului nostru din New York, Rainer Suetfeld, cancelarul plănuise iniţial să evidenţieze beneficiile investiţiilor americane într-o economie germană aflată în curs de reformare. Dar evenimentele din Turcia l-au determinat pe Schroeder să renunţe la textul discursului proiectat. "Acest atentat cu adevărat criminal evidenţiază odată în plus că lupta împotriva terorismului internaţional n-a fost cîştigată încă, şi că trebuie continuată cu toată hotărîrea şi consecvenţa posibilă" , a subliniat Schroeder imediat după sosirea sa la New York, exprimînd condoleanţe familiilor victimelor atentatelor de la Istambul.

Rostindu-şi apoi cuvîntarea de laudatio la institutul american pentru studii germane contemporane cancelarul a renunţat de asemenea la textul pregătit anterior şi la elogiile destinate reformelor din Republica Federală. In schimb, Schroeder a conjurat comunitatea de valori şi comuniunea germano-americană, precum şi necesitatea luptei comune împotriva terorismului. "In pofida oricăror diferenţe dintre noi în chestiuni economice, politice sau culturale, e clar că informaţiile privind îngrozitoarele atentate din Turcia sunt de natură să convingă pe oricine că, în lupta împotriva terorismului suntem alături umăr la umăr, fără nici un hiat", a exclamat Schroeder. In emoţionalul său discurs, rostit în faţa liderilor economici americani, cancelarul a refuzat să admită că mulţi tineri germani şi europeni sunt animaţi de un puternic antiamericanism.

Referindu-se pasager la restructurările în curs în Germania, Schroeder a declarat că reformele sunt menite să modernizeze economic Republica Federală şi să-i confere posibilitatea de a trata de la egal la egal cu partenerii ei. Acest parteneriat, a adăugat însă Schroeder, implică şi posibilitatea unor opţiuni politice externe proprii, care nu se pot totuşi articula în absenţa unei economii intacte.

Terorismul, antisemitismul şi antisionismul au dominat fireşte şi discuţiile sale cu organizaţiile evreieşti din SUA, care şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu activitatea grupărilor extremiste musulmane din Germania. Reprezentanţii evreilor americani au solicitat autorităţilor germane să-şi amplifice eforturile de supraveghere a acestor organizaţii islamiste. Atentatele de la Istambul, a subliniat rabinul Arthur Schneier relevă că Europa se află pe linia întîi a frontului în lupta împotriva islamismului radical şi ar trebui să fie percepute de europeni ca semnalul sonor al unui ceas deşteptător.

Reprezentanţii evreilor de peste ocean şi- au manifestat totodată alerta provocată de ceea ce Daniel Maraşin, de la B'nai Brith, a calificat drept "cea mai gravă erupţie de antisemitism din ultimele trei decenii, înregistrată în Europa occidentală în ultimii trei ani". Germania, au subliniat organizaţiile evreieşti americane, are datoria de a combate mai mult decît alte ţări, aceste tendinţe, lupta împotriva antisemitismului implicînd deopotrivă demersuri educaţionale, dar şi angajamentul mai energic al serviciilor de informaţii şi al autorităţilor judiciare.

Germaniei i s-a cerut de asemenea să determine Uniunea Europeană să adopte o poziţie mai echilibrată în conflictul din Orientul Mijlociu, renunţînd la favorizarea palestinienilor şi la ostilitatea faţă de Israel. La New York s-a subliniat în context că mulţi antisemiţi se prevalează de constantele critici europene la adresa statului evreu, pentru a-şi masca şi a-şi articula ura faţă de evrei în genere. In fine, organizaţiile evreieşti au criticat şi strategia europeană faţă de pericolul atomar iranian, Daniel Maraşin subliniind că nu se poate da crezare promisiunilor iraniene de renunţare la producţia de arme nucleare. Germania, Franţa şi Marea Britanie se opun deocamdată liniei americane. SUA ceruseră implicarea Consiliului de Securitate ONU în condamnarea violărilor de către Teheran a tratatului de neproliferare nucelară, încălcări constatate de Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică.