Ambasadorul Ioniță: Avem relații foarte bune cu R. Moldova

Relaţiile moldo-române prin prisma conjuncturii politice naţionale şi regionale, proiectele bilaterale strategice pentru anul curent şi alte aspecte de cooperare pentru perspectiva apropiată – acestea sunt temele pe care le-am abordat în discuția cu ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță.

DW: Cum apreciați relațiile moldo-române din ultimul an?

Daniel Ioniță: Relațiile dintre România și Republica Moldova sunt unele speciale, care se bazează pe o comuniune de istorie, de valori, de tradiții, de limbă. Așadar și mandatul meu a început și continuă pe o linie de continuitate. Suntem efectiv angajați în dezvoltarea și susținerea unor ample proiecte, inclusiv de natură strategică. Și, aici, aș vrea să fac o paranteză, nu cred că este vreun domeniu în care să nu avem exemple punctuale de bune practici, de cooperări de succes. Deci, în câteva cuvinte, suntem în relații foarte bune, care au un trecut, un prezent și sunt convins că indiferent de conjuncturi politice vor avea și un viitor.

DW: Care sunt cele mai de succes proiecte bilaterale?

D.I.: Eu cred că România a făcut mult și va trebui să facă în continuare foarte mult în domeniul educației. Și aici aș menţiona bursele pe care statul român le oferă cu generozitate tinerilor din R. Moldova, dar şi programele de odihnă pentru copii și studenți. În domeniul acesta s-ar înscrie și microbuzele care au fost donate de Guvernul României pentru școlile din R. Moldova, dar şi programul de renovare a grădinițelor și a instituțiilor preșcolare. Astfel, peste 800 de instituții, adică aproximativ jumătate dintre cele existente, au fost renovate cu bani oferiți de Guvernul român. Acest program  va continua și în perioada următoare, pentru că este important să dai speranța unei vieți mai bune.

În afară de aceste programe în domeniul educației, statul român susţine ample programe de cultură. Anul trecut am înregistrat o premieră frumoasă - inaugurarea Muzeului Național de Arte. Mai avem și alte două proiecte tot din aceeaşi categorie, care sperăm să fie finalizate curând – Sala de Orgă și Teatrul din or. Cahul.

DW: Aş vrea să ne oprim puţin şi la cooperarea economică. În pofida crizei financiar-bancare din Republica Moldova, România a acordat Moldovei un împrumut de 150 de mln. de Euro, iar prima tranșă deja a fost transferată. Cum vor fi monitorizați acești bani, aşa încât să fie folosiți transparent și când va fi transferată următoarea tranșă?

D.I.: Aș vrea să vin cu unele nuanțări la întrebarea Dvs. Prima se referă la eliberarea primei tranșe din împrumutul rambursabil de 150 de mln. Euro, acordat în baza unui Acord interguvernamental, semnat de ambele părți, care a presupus îndeplinirea unor măsuri. Aici, aș vrea să vă amintesc că România a eliberat acea tranșă doar după ce experții noștri au constatat că ultima măsură importantă a fost îndeplinită, fiind reprezentată de încheierea unui acord între Guvernul R. Moldova cu FMI la nivel tehnic, așa numitul Staff Level Agreement. De ce a fost important acel moment de parcurs? Pentru că atunci când a fost încheiat Acordul la nivel tehnic, autoritățile  din R. Moldova au îndeplinit deja o serie de cerințe, care fuseseră solicitate de FMI, iar acele precondiții în esență vizau câteva domenii cheie. În primul rând, e vorba de tema miliardului furat. Și nu neapărat recuperarea acelor bani, pentru că aceasta trebuie să se înscrie în altă logică, dar cel puțin să creezi în societatea bancară din R. Moldova acele mecanisme, acele instituții, acele proceduri și legi, care să facă un asemenea gest condamnabil şi imposibil în viitor. O altă condiție solicitată de FMI a vizat reprioritizarea parcursurilor de reforme. Și, aici Guvernul României a constatat progrese importante. Pentru că, haideți să ne amintim care era situația cu exact un an în urmă și ce este acum. Noi vom vedea că practic la Chișinău au fost înregistrați pași importanți în stabilizarea politică a țării, vom vedea că au fost aprobate unele legi curajoase care vizează domenii sensibile, cum ar fi reforma Procuraturii, lupta anti-corupție, reforma Magistraturii, angajarea în dialog a societății civile și, de ce nu, alegerea Președintelui țării prin vot direct. Credem că prima tranșă a împrumutului României a însemnat un ajutor important pentru Guvernul de la Chișinău, pentru că a avut acea tracțiune necesară să meargă mai departe în ducerea la bun sfârșit a reformelor. Acest proces este unul în curs, pe care noi îl monitorizăm cu foarte mare atenție și avem niște chei de evaluare foarte stricte. Aceasta totodată a permis să reînceapă procesul de recredibilizare externă al R. Moldova, practic a deschis o ușă pe care au intrat și alți parteneri de dezvoltare, pentru că s-au simțit încurajați de faptul că drumul nu mai este atât de tenebros cum poate părea la începutul anului trecut.

Așadar, tranșa a doua, evident, se va înscrie în logica mare în care funcționează Acordul semnat între R. Moldova și FMI, și  se va înscrie în logica de micro-finanțare pe care o va primi Chișinăul din parte UE și altor parteneri, astfel ca această a doua tranșă să devină un beneficiu și ca banii să fie cheltuiți în folosul cetățeanului.

DW: Care sunt relațiile economice moldo-române în raport cu Acordul de Asociere RM-UE?

D.I.: În primul rând, peste 60% din comerțul exterior al R. Moldova este cu spațiul european și, de fapt, în mare parte realizat cu România. Iar, pe anul trecut, cifrele de schimburi comerciale bilaterale au depășit frumoasa sumă de 1 miliard de dolari SUA. Tot în acest context, pot menționa că există un foarte mare număr de companii românești care operează atât în România, cât și în R. Moldova, dar și că există o foarte mare disponibilitate de creștere a acestora. Așadar, în domeniul afacerilor și al comerțului, lucrurile merg de la sine și evident în ceea ce ne privește noi încercăm să le încurajăm de la nivelul dialogului cu structurile guvernamentale, tocmai pentru a fi siguri că aceste relații economice vor intra într-o zonă în care vor fi ferite de orice influență politică sau de anumite legi discreționare.

Am avut anul trecut o premieră, când a fost inaugurată o fabrică de produse farmaceutice în R. Moldova, care reprezintă o investiție sută la sută de capital românesc. Au fost investiți peste 30 de mln. de Euro și au fost create peste 400 de locuri de muncă noi. Suntem, de asemenea, încurajați și de dialogurile directe la nivel guvernamental, cu prilejul reuniunilor Comisiei guvernamentale economice mixte, care s-a desfășurat ultima dată la Chișinău în luna noiembrie 2016. Atunci la masa de dialog au participat și reprezentanți ai ministerelor relevante, agențiilor, structurilor specializate, care au avut prilejul unui dialog direct și care au avut drept sarcină să evolueze pe această linie comună. Au urmat și întâlniri de ordin practic, cum a fost desfășurarea la Iași a unui forum de afaceri sub titlul frumos „Fabricat în Moldova”, prin care firme serioase din R. Moldova au putut să-și prezinte ofertele de afaceri și produsele. Astfel de evenimente nu sunt unice și reprezintă bune practici de cooperare.

DW: R. Moldova depinde din punct de vedere energetic de gazul rusesc. Pe de altă parte, în 2014 cu suportul României s-a dat în exploatare gazoductul Iași-Ungheni, care trebuia să devină o alternativă pentru țară. Când va ajunge gazul românesc şi la Chișinău?

D.I.: Și eu am constatat că există un orizont foarte mare de așteptare din partea cetățenilor. Poate și din faptul că fundația acestui gazoduct a fost pusă cu ceva timp în urmă, iar așteptările firești sunt unele situate la cote înalte. Pe de altă parte, un proiect strategic de asemenea importanță nu poate fi construit de azi pe mâine. Și în ceea ce mă privește sunt în măsură să vă spun că, la momentul discuției noastre, proiectul respectiv este încadrat în niște parametri foarte clari de dezvoltare. Probabil, în următoarele luni va fi finalizat și proiectul tehnic. Au fost practic găsite surse potențiale de finanțare și găsiți partenerii de dezvoltare, au fost semnate niște contracte de colaborare între entitățile de pe ambele maluri, care sunt responsabile de studiile de fezabilitate. Au fost reuniunile de lucru pe probleme energetice, care au stabilit care sunt pașii următori și încadrarea acestora într-un calendar. Știu că în prima parte a acestui an proiectul tehnic al extensiei Ungheni-Chișinău va fi finalizat, urmând ca după aceea să fie finalizată etapa următoare, care presupune construcția propriu-zisă, cu obiectivul comun ca proiectul să fie finalizat în 2018, iar la începutul lui 2019 să fie dat în exploatare.

DW: Ce se întâmplă pe dimensiunea politică? Igor Dodon a criticat Bucureștiul că se implică prea mult în treburile interne ale țării și a vorbit deschis despre preocuparea sa pentru dezvoltarea relațiilor moldo-ruse. Va afecta cumva poziția lui Dodon relațiile dintre R. Moldova şi România?

D.I: Am avut mai multe întâlniri cu Președintele Dodon, prilej cu care am afirmat disponibilitatea noastră comună de a avea foarte bune relații, fiindcă nu numai istoria ne obligă, dar și geografia, tradițiile și limba comună. Chiar și dânsul a menționat că relația trebuie să fie ca între doi frați. Tot în cadrul acestor întrevederi, i-am comunicat obiectivele majore pe care România le urmărește în R. Moldova, care sunt foarte clare și transparente. Cu riscul de a plictisi repetându-le, le voi mai spune o dată. România susține fără echivoc parcursul european al R. Moldova, iar prin acest parcurs țara are o șansă uriașă de a deveni mai bună, în sensul dezvoltării instituțiilor, adoptării unor practici în conformitate cu prevederile acceptate pe plan internațional, cum ar fi democrația, drepturile omului ș.a.m.d. Pe de altă parte, celălalt obiectiv pe care România îl susține vizează tocmai promovarea unor proiecte bilaterale, care sunt menite să contribuie în primul rând la îmbunătățirea vieții de zi cu zi a tuturor cetățenilor R. Moldova.

DW: Cum apreciați situația geo-politică din regiune luând în considerație că în Ucraina continuă conflictul, iar pe teritoriul R. Moldova avem un conflict înghețat și nerezolvat de mulți ani? Există și acum un pericol real al unei amenințări externe în regiune?

D.I.: Este o situație complexă și în Europa, care în momentul de față se confruntă cu provocări atât de natură internă, cât și externă. În vecinătatea extinsă a României asistăm la un cerc de instabilitate, este o realitate pe care la nivel strategic am recunoscut-o și încercăm să vedem ce putem face pentru a-i limita consecințele . Aceasta este datorată crizei din Ucraina, care înregistrează în fiecare zi victime. Este important să recunoaștem că este o criză declanșată din 2014 încoace, inclusiv prin anexarea ilegală a peninsulei Crimeea. Evident că putem recunoaște anumite lucruri istorice, dar în momentul în care niște granițe în Europa pot fi schimbate prin forță, atunci toate granițele sunt susceptibile de un astfel de tratament. Astfel, România, alături de partenerii săi  din UE și NATO, a avut o poziție corectă și principială, pe care a încercat să o explice cât posibil de bine în primul rând comunității internaționale și, în al doilea rând, Federației Ruse.

Această situație de instabilitate de la nordul României s-a adăugat la un cerc mai larg de preocupare, care include și conflictele prelungite, puncte de adormire strategică, dar care pot deveni fierbinți, cum sunt caracterizate uneori așa-numitele conflicte înghețate, cum ar fi și Transnistria. Astfel, România are un interes strategic imediat și direct dat de necesitatea ca la granițele sale externe să aibă și securitate, dar și stabilitate.