Alegerile parlamentare - test pentru democraţia din Kosovo

Aşteptările comunităţii internaţioanle sunt foarte mari având în vedere problemele politice şi economice cu care se confruntă cel mai tânăr stat european.

Aceste alegeri sunt un test al tinerei democraţii din Kosovo. Uniunea Europeană, Parlamentul comunitar precum şi alte instituţii europene vor monitoriza îndeaproape scrutinul pentru a evita manipulările şi falsurile din trecut. Ulrike Lunacek este raportor al PE pentru Kosovo.

„Sunt primele alegeri parlamentare de la proclamarea independenţei în 17 februarie 2008 şi, de asemenea, sunt primele alegeri organizate de autorităţile kosovare. Importanţa acestora rezidă în necesitatea instalării unui guvern stabil care să poată apoi să rezolve toate problemele semnalate în raportul Comisiei Europene. Cu precădere este vorba de combaterea corupţiei şi despre mecanisme transparente la licitaţiile publice. Kosovo are nevoie şi de o opoziţie puternică, iar întrebările principale sunt: câţi oameni vor merge la vot şi vor exista tentative de falsificare a rezultatelor?"

Pentru a evita manipulări de orice fel, instituţiile europene, partidele politice locale şi ONG-uri au acreditat peste 32.000 de observatori electorali. Preşedintele interimar, Jakup Krasniqi, este convins că nu vor exista fraude.

„Este drept că mulţi observatori au fost angajaţi de partidele politice, dar scopul lor este să se asigure că votul cetăţenilor va fi exprimat corect. Este bine, pentru că nu văd cum s-ar plânge partidele politice după alegeri".

Pentru cele 120 de mandate din legislativ s-au înscris în cursă 29 de formaţiuni politice şi coaliţii dintre care opt sunt sârbeşti. Minorităţile naţionale au garantate din start 20 de mandate în parlament. 10 locuri sunt rezervate pentru sârbi, cealaltă jumătate pentru alte minorităţi. Belgradul a cerut şi de data aceasta sârbilor din Kosovo să boicoteze scrutinul. Motivele sunt explicate de ministrul pentru Kosovo în guvernul sârb, Goran Bogdanovic.

„Serbia respinge în continuare independenţa acestei entităţi autoproclamate. Comunitatea internaţională nu a făcut nimic pentru a crea un cadru propice desfăşurării unor alegeri. Ele nu sunt organizate de OSCE, de Misiunea ONU din Kosovo sau de EULEX (forţa europeană de menţinere a păcii în Kosovo - n.r.) ci sunt puse la punct de un aşa zis parlament kosovar pe care sârbii nu îl recunosc".

Apelurile administraţiei de la Priştina, precum şi cele ale UE, cer tuturor să participe la vot, indiferent de naţionalitate. În 2007, prezenţa la urne a fost de doar 40%.

Euforia independenţei fostei provincii (nerecunoscută de un număr de state la nivel mondial - n.r.) s-a disipat în rândul populaţiei. Oamenii se confruntă cu cea mai mare rată a şomajului din Europa, o corupţie generalizată şi lipsa speranţei de mai bine.

Una din promisiunile guvernului a fost garantarea alimentării cu energie electrică 24 de ore pe zi pentru întreaga populaţie. Iar dacă aceasta nu a putut fi împlinită, kosovarii nici nu se mai gândesc la o creştere salarială.

Este probabil, în consecinţă, ca formaţiunile extremiste de dreapta să aibă cea mai mare creştere a procentajului obţinut în urma votului. Rămâne de văzut ce rezultate vor înregistra partidele democratice şi ce constelaţie de guvernare va fi aleasă duminică.

Autori: Bahri Cani / Laurenţiu Diaconu-Colintineanu
Redactor: Claudia Ştefan