Alegerile europene s-au încheiat, începe campania pentru prezidenţiale

În linii mari alegerile au confirmat aşteptările create de sondajele publicate în ultima lună. PSD câştigă detaşat, PNL se află mult sub ţinta propusă, PDL confirmă aşteptările slabe datorate apariţiei PMP. Totuşi au fost câteva surprize. Prima dintre ele este scorul la limita de jos al PMP, care figura în toate sondajele realizate în ultimile săptămâni între 9 şi 11%. Or, potrivit sondajelor de duminică seara PMP ar fi obţinut abia puţin peste 6%. A doua supriză este victoria lui Mircea Diaconu care nu a beneficiat de resursele niciunui partid, de bani sau structuri politice care să mobilizeze alegătorii şi care a obţinut singur un scor mai mult decât suficient pentru a ajunge în Parlamentul European, între 4 şi 7%.

Aşa cum se întâmplă în taberele învinse, din acest moment încep recriminările. Fostul ministru al educaţiei Daniel Funeriu scrie caustic despre Cristian Preda care ar avea ”misiunea importantă să continue pentru următorii 5 ani blogul (început acum 5 ani ) şi care a dat o perspectivă fundamentală dreptei” şi despre afişul ”cu accente semănătoriste al PMP”. Poate că trimiterile culturale ale fostului ministru nu sunt cele mai exacte, dar este de reţinut marea dezamăgire pe care o împărtăşeşte cu majoritatea militanţilor.

Adrian Papahagi, revenit în partid, recomandă la rândul său o schimbare radicală: ”Putem continua în mod penibil baletul de până acum, sau putem înţelege mesajul electoratului. Eu îmi doresc să particip începând de mâine la construcţia unei drepte unite. Va trebui să redevenim raţionali, să nu mai politizăm antipatiile şi simpatiile personale, să nu mai punem proiectelele personale înaintea interesului naţional”.

Există printre militanţi şi tăceri grele, semnificative. În schimb Elena Udrea care a condus campania de comunicare a partidului a afişat o uimitoare satisfacţie şi automulţumire. Dacă nu s-ar fi produs victoria lui Mircea Diaconu, Elena Udrea ar fi putut susţine pe mai departe că cele 6% reprezintă o victorie pentru partidul înfiinţat foarte recent. În fine, Cristian Preda anunţă ”victorios” că PMP ”a trecut pragul”, ceea ce sugerează că toate declaraţiile de campanie au reprezentat o simplă bravadă.

Există şi înfrânţi care nu primiseră mari speranţe din partea sondajelor, dar care îşi puneau nădejdea în mobilizarea unui electorat mai deosebit şi mai discret. Preşedintele Noii Republici, Mihail Neamţu pare să-şi asume eşecul: ”Nu vreau să vă aburesc. Aştept rezultatele finale de luni ora 14.00 şi apoi, câteva zile măcar, voi face o pauză de reflecţie. După orice luptă e recomandabil, cred, să-ţi examinezi conştiinţa: unde am greşit, tactic sau strategic, care au fost plusurile şi reuşitele duplicabile?” În fine, Mihai Răzvan Ungureanu părea foarte resemnat şi nu a făcut multe comentarii, sugerând doar că înfrângerea s-ar datora fraudei electorale.

Revenind la partidele mari, un şoc violent a suferit şi PNL. Sondajele de duminică seara îi dau între 13 şi 15%, un scor similar cu cel obţinut în 2009. Dar constanţa aceasta trece drept o înfrângere pentru un partid care a sperat să preia în mod decisiv conducerea în partea dreaptă a spectrului politic. Este adevărat că ierarhia îi este încă favorabilă (13-14% faţă de 11-12% ale PDL şi 6% ale PMP), dar diferenţele nu sunt suficiente pentru a relansa bătălia prezidenţialelor.

Într-adevăr, aceste rezultate sunt descurajante pentru dreapta politică. Dacă ar fi să însumăm voturile PNL, PDL şi PMP, abia dacă obţinem 33%, doar cu puţin peste scorul obţinut de PDL în 2009. Adăugând la acestea toate voturile maghiarilor (ceea ce nu este realist) şi tot nu se obţine un scor care să poată învinge PSD.

Duminică seară a fost mai clar ca altădată că premierul Victor Ponta s-a hotărât să candideze în alegerile prezidenţiale. Cu cele aproximativ 40% din voturi PSD oferă o bună bază de plecare. Totuşi primul-ministru a adoptat cea mai prudentă tactică cu putinţă, lansând un mesaj pentru refacerea USL. În replică liderul PNL Crin Antonescu a exprimat un refuz categoric : ”PNL va fi aşa cum este deja consacrat, va fi principala forţă politică în luptă, în continuare şi în toamna acestui an, împotriva pesedizării României. Acest război nu s-a terminat! Bătălia politică a acestui an este o bătălie majoră pentru România, iar opţiunea PNL a fost făcută şi e definitivă.”

Dar răspunsul acesta contează mai puţin decât reacţia unui electorat care ar putea trăi pe mai departe în ambianţa unui USL virtual. Scorul atât de mare al unui independent ca Mircea Diaconu s-ar putea explica tocmai prin supravieţuirea alianţei ca stare de spirit.

Din seara de duminică liderul PSD Victor Ponta a căutat pentru prima dată să adopte o postură de prezidenţiabil lansând un apel ”către celelalte forţe reprezentate legitim în Parlament” să discute câteva teme importante. A fost o vădită disproporţie de atitudine: liderul PNL promitea să lupte ”împotriva feudalismului roşu, în ediţie PSD revăzută şi adăugită!” în timp ce adversarul său cerea un conclav naţional pentru stabilirea ”priorităţilor României pe termen mediu şi lung”. De aici înainte începe campania adevărată pentru prezidenţiale.