Alegerile din Afganistan sunt marcate de violenţe
5 aprilie 2014
Preşedintele Hamid Karzai este în funcţie din anul 2001, de când au fost alungaţi de la putere talibanii. Aflat la capătul a două mandate, el nu mai are voie, potrivit constituţiei, să candideze. În competiţia pentru suprema funcţie în stat s-au înscris acum opt concurenţi. Cele mai mari şanse de câştig le au foştii miniştri de Externe, Abdulah Abdulah şi Zamlai Rasul, precum şi fostul economist al Băncii Mondiale, Aşraf Ghani.
Medicul Abdulah Abdulah a fost pe vremuri lider al Alianţei Nordului, care a luptat în anii 80 împotriva ocupantului sovietic, iar mai apoi, în timpul preşedinţiei Karzai, a fost şef al diplomaţiei. În 2009 a candidat fără succes la funcţia de preşedinte. Abdulah, în vârstă de 53 de ani, este popular în nordul ţării, dar în sud nu are şanse de a fi ales din cauza originii sale etnice.
Dintre favoriţi, un candidat mai puţin cunoscut este Zalmai Rassul, în vârstă de 71 de ani. Şi el a fost ministru de Externe. Este o rudă îndepărtată a ultimului rege al Afganistanului. Rassul este un aliat politic al lui Karzai, împreună cu care a colaborat la Roma pe durata exilului. Chiar dacă este considerat candidatul cu cele mai mici şanse între cei trei favoriţi, Hamid Karzai îl sprijină din răsputeri.
La funcţia de preşedinte concurează din nou şi Aşraf Ghani. Fostul economist al Băncii Mondiale şi fost ministru afgan al Economiei, nu a obţinut în 2009 decât trei la sută din voturi. Ghani, în vârstă de 64 de ani, a trăit 24 de ani în străinătate şi nu inspiră afganilor prea mare încredere.
Cât de democratice sunt alegerile?
De la alungarea de la putere a islamiştilor s-au desfăşurat deja patru scrutinuri, cel de astăzi este al cincilea. Evenimentul este considerat de mare importanţă având în vedere că trupele NATO se vor retrage din Afganistan până la sfârşitul anului. Nimeni nu aşteaptă ca alegerile să se desfăşoare sută la sută corect. În 2009, după îndelungi contestaţii şi controverse, au fost anulate 20 la sută din buletinele de vot. Aproximativ 12 milioane de afgani au drept de vot, dintr-un total de 30 de milioane. Dar, potrivit registrelor electorale, mai bine de 20 de milioane de oameni au acest drept. Registrele nu au mai fost actualizate de multă vreme şi conţin persoane decedate între timp. Cât priveşte buletinele de vot propriu-zise, acestea pot fi deja de câteva luni procurate la orice colţ de stradă.
Cei 352.000 de militari şi poliţişti afgani sunt în stare de maximă alertă. Talibanii încearcă deja de câteva săptămâni să stânjenească buna desfăşurare a scrutinului printr-o serie de atentate teroriste. Din cauza situaţiei ameninţătoare, aproape toate organizaţiile de monitorizare a alegerilor şi-au retras echipele din Afganistan.
Se aşteaptă ca Biroul Electoral de la Kabul să comunice primele rezultate parţiale la mijlocul săptămânii viitoare. Dar, indiferent cum se va numi succesorul lui Karzai, se ştie de acum că va avea de rezolvat probleme insurmontabile. Ţara este paralizată de corupţie, sărăcie şi trafic de droguri. Economia afgană nu este viabilă fără ajutoare externe. Nici măcar armata n-ar funcţiona dacă nu ar fi finanţată de occident. În ce-i priveşte pe talibani, acestora nici prin cap nu le trece să abandoneze lupta împotriva regimului ales de la Kabul.