Afganistanul a interzis firmele de securitate private

Occidentul se întreabă din nou dacă Hamid Karzai este un partener de nădejde, după ce a interzis activitatea firmelor de securitate particulare. Preşedintele însă a subliniat: "Cu cinci ani în urmă am devenit deja conştienţi de această problemă. În urmă cu trei ani şi jumătate am abordat această chestiune în discuţii cu ONU şi cu ambasadorii de atunci ai comunităţii internaţionale. Am explicat limpede că aceste firme crează lipsă de securitate, că fac să detoneze bombe şi crează suferinţe în plus populaţiei."

Numeroase dintre firmele de securitate străine dar şi autohtone, acţionează într-adevăr în Afganistan într-un cadru de impunitate deplină, nefiind obligate să dea socoteală nimănui. Unele nici măcar nu sunt înregistrate cu forme în regulă. Crime şi încălcări ale drepturilor omului au rămas nesancţionate până astăzi. Nemulţumirile populaţiei afgane cresc pe zi ce trece. Recentele documente publicate pe platforma internet WikiLeaks, care dovedesc activitatea criminală a firmelor de securitate din Irak, contribuie probabil şi ele la această evoluţie.

Presupunerea că Hamid Karzai vrea să-şi atragă simpatia populaţiei prin interzicerea firelor de securitate se impune de la sine. Măsura urmează a intra în vigoare în aproximativ două luni, mai exact pe 17 decembrie. Assadullah Walwalgi, expert afgan în chestiuni militare, este însă de părere că guvernul de la Kabul nu va fi în măsură să se ţină de cuvânt. El a explicat: "În cazul în care firmele de securitate vor fi cu adevărat închise, apare întrebarea cine să-i înlocuiască pe aceşti 40.000 de oameni. Guvernul afgan ar trebui să-i înlocuiască cu soldaţi, însă 40.000 de soldaţi suplimentari costă fonduri însemnate. Cei care lucrează pentru firmele particulare de securitate câştigă în medie 400 de dolari pe lună."

Purtătorul de cuvânt al preşedintelui Karzai, Wahid Omar, s-a străduit să aplaneze conflictul dintre administraţie şi firmele vizate subliniind: " Preşedintele Karzai îi asigură pe toţi colaboratorii firmelor de securitate că nu vor fi lăsaţi de izbelişte. În curând va fi creată o instituţie care îi va redistribui pe angajaţii firmelor de securitate acolo unde va fi nevoie de ei, în funcţie de calificarea fiecăruia în parte."

Citeşte în pagina a doua de ce se tem cei care ajută la reconstrucţia Afganistanului

Această perspectivă creează însă îngrijorare în rândul militarilor străini, a diplomaţilor şi civililor care oferă ajutor pentru reconstrucţie. Forţele de securitate ale statului sunt de cele mai multe ori corupte, insuficient instruite, şi adesea au legături cu talibanii. Un prim val de scrisori de protest a avut deja efecte. Între acestea se numără permisiunea ca ambasadele străine şi bazele NATO să colaboreze pe mai de parte cu firmele de securitate particulare. Interdicţia loveşte aşadar mai ales în organizaţiile civile umanitare, şi de aceea unele au şi ameninţat că vor părăsi ţara. Pe acest fundal, diplomaţii americani propun un compromis, şi anume cedarea treptată în mâinile statului a responsabilităţilor ce ţin de securitate.

Markus Kaim, colaborator al Fundaţiei Ştiinţă şi Politică din Berlin, manifestă înţelegere pentru poziţia afgană. "Statul afgan trebuie să deţină monopolul asupra forţei. Germanii, de exemplu, nu ar accepta ca altcineva în afara poliţiei sau a armatei să poarte arme în ţara lor."

Dat fiind însă că guvernul de la Kabul şi ţările contributoare au întârzieri la capitolul recrutare şi instruire a forţelor armate şi de securitate, în ţară există instabilitate. La fel ca în Irak, din această cauză a luat naştere o profitabilă şi incontrolabilă piaţă. Pe lângă trupele americane şi ale NATO, firme de securitate angajează şi ONU, dar şi ambasadele străine, organizaţiile umanitare şi firmele de consultanţă. La Hindukuş activează, potrivit datelor oficiale, aproximativ 50 de firme având în jur de 26.000 de angajaţi. Experţii apreciază însă că numărul acestor angajaţi este de 40.000 sau chiar mai bine. Cei mai mulţi dintre aceşti angajaţi sunt foşti militari, specialişti în mânuirea sistemelor moderne de armament. La capătul carierei militare, ei sunt recrutaţi de firmele private, care le asigură, de regulă, venituri mult mai mari decât armatele.

Guvernul Karzai a retras deja licenţa de funcţionare unora dintre firmele de securitate, între care firma americană Xe, care s-a numit multă vreme Blackwater. Aceasta provocase în 2007 un imens scandal, când a devenit cunoscut că unii angajaţi ai ei, care asigurau protecţia unui convoi în Irak, au ucis 17 civili fără ca aceştia să-i fi ameninţat cu ceva.

Între timp, Senatul american a publicat un raport alarmant, în care se arată că milioane de dolari, oferite de contribuabilii americani pentru reconstrucţia Afganistanului, ajung în realitate în mâinile diverşilor potentaţi locali sau chiar în mâinile insurgenţilor talibani. Şi asta fiindcă firmele de securitate private, plătite de administraţia americană pentru a însoţi şi garanta securitatea convoaielor rutiere, îi mituiesc pe şefii clanurilor locale, pentru ca aceste convoaie să nu fie atacate şi să aibă liberă trecere.

Autor: Martin Gerner / Ioachim Alexandru
Redactor: Medana Weident