Administraţia Băsescu a fost a doua oară sancţionată prin moţiune de cenzură

Experimentul Ungureanu a eşuat mai repede decât s-ar fi crezut. După o şedinţă de mare tensiune politică, 235 de deputaţi şi senatori din opoziţie, dar şi din rândurile majorităţii,  au votat împotriva guvernului Ungureanu. În luna februarie, preşedintele Traian Băsescu încercase să transforme o înfrângere în victorie, dar nu a reuşit decât o amânare a deznodământului. Într-o ambianţă publică de mare nemulţumire, marcată de manifestaţii zilnice în toate marile oraşe ale ţării, preşedintele a preferat să ignore realitatea, refuzând propunerea Opoziţie de a declanşa alegeri anticipate, sau cel puţin de a instala un guvern neutru de tehnicieni susţinut de toate partidele. Convins poate de capacitatea sa de a recâştiga încrederea naţiunii, preşedintele l-a desemnat pe directorul SIE, Mihai Răzvan Ungureanu, cu sarcina de a forma un nou guvern, pe care în mod explicit şi implicit l-a investit cu misiunea de a relansa guvernarea şi a câştiga alegerile din toamnă.

După 3 luni a fost însă evident pentru toată lumea că noul Guvern nu are o reală legitimitate populară. În plus, guvernul a comis greşeli după greşeli sporind zestrea de neîncredere şi nemulţumire publică. Consecinţa acestei erodări politice aproape fără precedent a fost faptul că vineri, în plenul şedinţei, cei mai mulţi dintre membrii majorităţii, militanţi PDL şi UDMR, au absentat, preferând să evite o abordare deschisă a dificultăţii în care se afla propriul guvern. Cu excepţia a doi trei vorbitori, care au manifestat loialitate necondiţionată (Sever Voinescu) sau o atitudine de cavalerism (Theodor Paleologu), majoritatea politică a dezertat la propriu de pe câmpul de luptă.

Preşedintele PSD, Victor Ponta, a anunţat că este gata să asume formarea unui nou Cabinet şi să preia guvernarea până la alegerile din luna noiembrie. El a evitat în schimb să dea detalii despre componenţa unui Cabinet USL, conştient de faptul că mecanismele desemnării se află la dispoziţia preşedintelui Traian Băsescu, care nu a părut nicio clipă dispus să ofere Opoziţiei guvernarea. Este a doua moţiune de cenzură adoptată împotriva unui guvern susţinut de preşedintele Traian Băsescu, dar prima dată, în toamna anului 2009, preşedintele a refuzat să acorde alianţei PSD-PNL-UDMR dreptul de a forma guvernul, deşi aceasta avea o majoritate bine constituită cu un program structurat. Nimeni nu ignoră, de aceea, că preşedintele ar putea încerca încă o dată să răstoarne situaţia, deşi spaţiile de manevră s-au îngustat simţitor.

Cu siguranţă însă că oricare a fi soluţia adoptată, ar fi bine să se evite înfruntările radicale şi să fie asigurată o tranziţie politică calmă.