ACTA în atenţia Parlamentului European

Tratatul, pe marginea căruia s-au purtat negocieri timp de trei ani, poate intra în vigoare numai în urma ratificării de către toate cele 27 de state membre şi cu acordul Parlamentului European. În momentul de faţă, guvernele naţionale par să fi pasat Bruxelles-ului responsabilitatea acestei decizii.

"Acestea au solicitat ani de zile elaborarea unui asemenea document. Unele dintre ţări chiar se numără printre iniţiatorii proiectului. Iar acum, când societatea civilă îi pune la îndoială conţinutul, guvernele sunt de părere că Europa ar trebui să hotărască", susţine eurodeputatul social-democrat Bernd Lange.

Miercuri (29.02) în Comisia pentru Comerţ Internaţional a Parlamentului European are loc, pentru prima oară, o dezbatere publică pe tema ACTA. În urma discuţiilor şi a audierii mai multor specialişti în comisii, adunarea plenară a PE îşi va da sau nu acordul asupra tratatului.

Iniţial, ACTA (Anti-Counterfeiting Trade Agreement) a beneficiat de sprijin masiv. În luna ianuarie, europenii au aflat că guvernele care îi reprezintă au semnat la Tokyo, în secret, un tratat internaţional care sub masca acţiunilor împotriva produselor contrafăcute şi a pirateriei digitale ar aduce, de fapt, atingeri libertăţilor individuale.

De controversatul tratat ar urma să profite cu precădere statele industrializate, puternic afectate de piraterie şi lezarea drepturilor de proprietate intelectuală. Conform Comisiei Europene, pagubele produse prin comercializarea de produse digitale contrafăcute în Europa se ridică, anual, la circa opt miliarde de euro.

Pro şi contra

În privinţa stabilirii unui cadru legal pentru combaterea pirateriei şi protejarea proprietăţii intelectuale sunt de acord toate părţile. Controversate sunt măsurile propuse pentru atingerea acestor obiective, pe care societatea civilă le consideră specifice unui sistem totalitar. Este vorba despre monitorizarea activităţilor online şi a telefoanelor mobile ale tuturor utilizatorilor de internet.

Conform documentului, persoanele fizice ar putea fi verificate oricând şi trase la răspundere în privinţa materialelor cu licenţă. În discuţie intră inclusiv supravegherea conversaţiilor de pe Yahoo Messenger şi email-urile. Unul dintre primii adversari ai ACTA a fost eurodeputatul Jan-Philipp Albrecht (Partidul Ecologist):

"În legătură cu drepturile de autor sunt propuse măsuri care îi supun la presiunui masive pe utilizatorii de internet. În loc să fie pedepsit consumatorul, ar trebui urmărit ofertantul, cel care îi pune la dispoziţie materiale piratate", a declarat Albrecht pentru Deutsche Welle.

O altă problemă, susţine Albrecht, ar fi faptul că la negocierile privind formularea tratatului nu au luat parte toate statele semnatare; lucru care încalcă regulile unei comunităţi internaţionale.

Chiar dacă nu ştie ce se va întâmpla pe mai departe cu tratatul care a scos în stradă zeci de mii de europeni, nu toată lumea îl critică. De pildă, eurodeputatul creştin-democrat Daniel Caspary consideră că ACTA reprezintă "o piatră de temelie în lupta împotriva pirateriei. Şi este pentru prima oară când ţările industrializate şi cele cu economii emergente fac demersuri împreună în vederea combaterii acestui fenomen".

Nu se ştie când şi dacă ACTA va intra în vigoare în Europa. Chiar dacă, între timp, anumite prevederi considerate aberante au fost eliminate din textul documentului, tratatul ridică în continuare numeroase semne de întrebare. Comisia Europeană va aştepta hotărârea Curţii Europene de Justiţie, iar Parlamentul European nu are un termen-limită pentru a se pronunţa în privinţa proiectului.

Până acum, parlamentarii europeni au respins două acorduri: SWIFT (cu SUA) şi UE-Maroc privind liberalizarea comerţului în domeniul agriculturii şi pescuitului.

Autori: Ralf Bosen, Claudia Ştefan
Redactor: Vlad Drăghicescu