Acordul Schengen: se întorc granițele în Europa?

Să călătorești de la Lisabona la Atena, de la Palermo la Stockholm, fără să fi controlat nici măcar o dată la numeroasele frontiere dintre țările europene. Sistemul Schengen face toate acestea posibile. În urmă cu 30 de ani, cinci state au decis în localitatea luxemburgheză de frontieră Schengen să suspende treptat controalele la granițele dintre ele. Tratatul Schengen a fost ulterior extins și a devenit una din cele mai importante realizări ale Europei comune.

Acordul Schengen este însă și pe placul unora pentru care el nu a fost deloc conceput: pentru migranții din țări extracomunitare. Ei intră în UE de exemplu prin Italia, după care o iau spre nord, să zicem prin Austria spre Germania, uneori chhiar cu aprobarea autorităților din țările de tranzit. În mod normal, refugiații trebuie să se înregistreze în acele țări membre în care au pătruns pe teritoriul Uniunii. Odată ajunși în spațiul Schengen, migranții ilegali au însă șanse bune să scape de controale.

Nimeni nu vrea să revină la cozile de mașini de la granițe

Ce amploare poate avea trecerea ilegală a frontierelor a constatat poliția bavareză cu ocazia summitului G7. La astfel de evenimente majore, un stat din spațiul Schengen are dreptul să reia temporar controalele la granițe. Potrivit poliției bavareze, din 26 mai s-au înregistrat peste 10.000 de tentative de intrare ilegală în Germania, "mai mult decât dublul descoperit de regulă la nivel federal într-o astfel de perioadă", după cum a precizat Jörg Radek de la sindicatul Poliției. S-au constatat și infracțiuni privind trafic de droguri și încălcarea dreptului de azil. Andreas Scheuer, secretar general al creștin-socialilor bavarezi, s-a plâns recent în ziarul "Bild" că "granița dintre UE și țările extracomunitare nu este bine închisă iar țările membre vecine se fac că nu observă afluxul de migranți ilegali. Dacă responsabilii UE nu vor permite reluarea mai amplă a controalelor la granițe, ei se fac complici cu tot felul de traficanți și alte categorii de infractori."

Monika Hohlmeier provine din același partid bavarez, pe care îl reprezintă în Parlamentul European. Poate că acest fapt îi relativizează puțin poziția critică: "Schengen este un succes enorm. Nimeni nu mai vrea să stea la cozi de kilometri în mașină așteptând să treacă granița". Dar acordul Schengen ar fi fost de asemenea "pervertit". "Schengen nu are voie să simbolizeze lipsa controlului. Schengen trebuie să fie un spațiu al siguranței și al libertății. Momentan se discută despre Schengen doar ca spațiu al libertății", spune Hohlmeier.

Presiuni din Franța, Italia și Danemarca

Se pune întrebarea, după experiențele din ultimele săptămâni ale poliției bavareze, câte cazuri rămân nedescoperite? Presiunile privind reintroducerea controalelor la granițe sporesc, nu doar în Germania și nu doar de la summitul G7. Matteo Salvini, șeful partidului italian de dreapta Lega Nord, a cerut deja din mai anularea liberei circulații, din cauza fluxurilor mari de refugiați și a pericolului pătrunderii de jihadiști în spațiul comunitar.

Iar în Franța, șefa Frontului Național Marine Le Pen a declarat după atentatele de la Paris din ianuarie: "Trebuie să ne controlăm granițele. Trebuie să oprim imediat imigrarea și să renunțăm la Schengen, pentru a putea supraveghea cine pleacă din țară și cine vine." Le Pen se bazează pe sprijinul conaționalilor săi: 60% dintre francezi au pus la îndoială acordul Schengen într-un sondaj în mai. Și fostul președinte Nicolas Sarkozy, șef al opoziției conservatoare, este de asemena pentru revizuirea acordului Schengen.

În Danemarca, tema este de asemenea foarte discutată. Pe 18 iunie va fi ales un nou Parlament. Partidul Popular de dreapta este așteptat să câștige până la 20% din voturi. Formațiunea vrea să fie reintroduse controale regulate la frontiera cu Germania, pentru a combate chipurile criminalitatea și migrația ilegală. Partidul Popular a contribuit ca partener de coaliție în 2011 la reintroducerea acestor controale, ceea ce a provocat indignare la Berlin și Bruxelles.

Sistemul Schengen depinde în funcționarea lui de calitatea controalelor la granițele externe ale UE. Dacă un stat își face prost treaba, toate celelalte au de suportat consecințele. Eurodeputata Monika Hohlmeier vrea ca UE să extindă competențele statelor naționale în verificarea mai atentă a frontierelor: ar trebui sporite controalele neanunțate iar poliția dintr-o țară ar trebui să aibă dreptul să urmărească suspecți și în țările vecine, pe anumite coridoare de trafic.

Dacă Comisia Europeană nu este pregătită să reformeze acordul Schengen, Hohlmeier crede că "statele membre se vor distanța în această chestiune de UE" și vor reglementa lucrurile între ele. Ceea ce ar fi o evoluție foarte nedorită. Eurodeputata nu vrea să vadă libera circulație doar sub aspectul migrației. "Ar fi prea simplu să declarăm că problema refugiaților este strict o problemă a acordului Schengen. Doar Schengen nu poate opri singur tematica migrației."

Gard nou în Ungaria?

Alții au trecut demult în ofensivă. Guvernul de dreapta al Ungariei, țară aflată la frontiera externă a UE, vrea să potolească fluxul de refugiați declarând vecinul din sud, Serbia, drept "țară extracomunitară sigură". Prin această măsură, refugiații nu mai au drept de azil în Ungaria.

Premierul ungar Orban a criticat dur cota impusă de Comisia Europeană privind alocarea de refugiați în interiorul UE. Un purtător de cuvânt guvernamental de la Budapesta nu a exclus construirea unui gard de sârmă ghimpată la frontiera cu Serbia. Astfel ar putea Ungaria, țară renumită pentru că a deschis granițele în 1989 refugiaților din fosta RDG, să devină pionier al noii politici de respingere în Europa.