A clarificat Florian Coldea acuzațiile?

Cine l-a văzut pe Florian Coldea după audierile din Comisia parlamentară de control este îndemnat să creadă că el nu a fost cu adevărat decât un om de execuție. Cu toate că a fost șeful operativ al serviciului, el pare să nu aibă anvergura necesară. Ceea ce am putut vedea este în schimb un om antrenat să disimuleze și să facă față stresului. Cel puțin mica strategie de la ieșirea din comisie i-a reușit perfect, căci ziariștii au fost împiedicați să pună întrebări în modul cel mai liniștit cu putință și fără ca cineva să apuce să protesteze.

După multe ore de audieri, ziariștilor care așteptaseră cu microfoanele și camerele pregătite li s-a spus că generalul îi așteaptă în sala de ședință, acolo unde va face o declarație. Ziariștii au avut desigur impresia că li se oferă mai mult decât speraseră, căci, deși se anunțase o simplă declarație, nimeni nu a luat restricția în serios, sperând să poate pune cel puțin o întrebare. Prin urmare lumea s-a așezat la masă și calmul promițător al generalului a dat roade, căci la un moment s-a făcut chiar liniște.

Și a urmat mica farsă. Fostul șef al SRI a citit un text pe care, evident, îl pregătise înainte de a intra la audieri și pe care, după toate aparențele, îl mai rostise de câteva ori, căci îl știa pe de rost. Nu pe de-a-ntregul, căci își mai arunca ochii pe foaia de hârtie, dar într-un mod studiat, ridicând ochii către asistență și făcând în acest timp tot felul de gesturi inutile care să dea impresia de firesc și de relaxare. De exemplu, a scos un stilou din buzunarul hainei, i-a desfăcut capacul și a schițat o însemnare, continuând să citească cu aerul că nu ar avea nevoie de textul din fața sa.

Conținutul textului nici nu e așa important. Ținând seama că fusese pregătit înainte de audiere, el nu putea conține decât o expunere bine dozată, nici prea lungă, nici prea scurtă, în care să fie vorba fără prea multă emfază (modestia dă bine) de siguranța națională, terorism și eficiența implicită a serviciului. În plus, nu a existat nici cea mai mică referire la problematica zilei, la ceea ce preocupa opinia publică, adică la acuzațiile că SRI ar fi manipulat politica ultimului deceniu. Textul conține și el, de fapt, o mică strategie manipulatoare, căci a făcut la un moment dat trimitere ”la atracția pentru mister, povești cu spioni și conspirații”, deși nu a fost niciodată vorba despre așa ceva. Generalul și-a inventat o țintă pe care a demontat-o apoi cu ușurință. Dacă ne uităm la conflictul izbucnit între Londra și Moscova după asasinarea ex-spionului Serghei Skripal, defectat în Marea Britanie, înțelegem mai bine ce înseamnă cu adevărat ”mister și povești cu spioni” și cât de departe sunt aceste situații de intriga politică românească.

Nu știm ce a spus la comisie, dar în fața presei Florian Coldea nu a spus nimic, evitând cu maximă grijă toate zonele vulnerabile. Și așa cum era de așteptat, ca să-și poată pregăti ieșirea din scenă, el a promis ca va face noi declarații și că va veni cu amănunte, dar desigur abia după ce audierile (care vor continua) se vor fi încheiat. În aceeași zi, Liviu Dragnea a vorbit mai mult ca altă dată despre modul în care SRI se implicase în dirijarea din umbră a politicii românești. Or, Florian Coldea intenționase să dea impresia că toate acestea sunt subiecte la care nici măcar nu merită să te raportezi.

Adevărul este că tactica aceasta are două tăișuri. Dacă sugerezi că subiectul e sub demnitatea ta și a responsabilităților deținute, e posibil ca publicul să fie cucerit de sobrietatea depoziției și să considere că cei care acuză sunt niște detractori oarecare. Dar e nevoie de un public încrezător, cu așteptări optimiste. În schimb, dacă sunt prea mulți oameni care, în virtutea propriei experiențe istorice, nutresc o perspectivă cinică asupra politicii, atunci generalul Coldea nu trebuie să se aștepte că va fi crezut.