100 de zile de singurătate

Politicianul de stânga a stârnit o furtună încă de la început: la câteva ore după victoria sa electorală, din 25 ianuarie, Tsipras şi-a anunţat partenerul de coaliţie: partidul populist de dreapta "Grecii independenţi". I-a unit antipatia mai ales faţă de troica (Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Centrală Europeană) - duşmanul declarat al populiştilor de stânga şi de dreapta de la Atena.

Coaliţia şi-a propus sfârşitul politicii de austeritate. Salariul minim pe economie ar urma să fie de 751 de euro, plafonul veniturilor scutite de impozit să fie ridicat la 12.000 de euro, impozitul suplimentar pe bunuri imobiliare, introdus de fostul guvern, să fie eliminat - se spunea după alegeri. În plus, Grecia va renegocia programul de asistenţă financiară - promitea Tsipras. Încăpăţânatului partener UE "îi vom face o ofertă de nerefuzat", spunea Yanis Varoufakis, proaspăt uns ministru al Finanţelor.

100 de zile mai târziu, bilanţul guvernării Tsipras e sec: Grecia e mai aproape de faliment ca niciodată. Majorarea salariului minim a fost amânată pe 2016, impozitul suplimentar imobiliar se menţine. Europarlamentarul grec Kostas Chryssogonos (partidul Syriza) preferă să vadă, mai degrabă, partea plină a paharului şi vorbeşte despre un bilanţ "cu aspecte pozitive şi negative".

Printre aspectele pozitive, Chryssogonos ţine să amintească de măsurile imediate pentru combaterea sărăciei precum şi o lege privind extinderea termenelor limită de rambursare a restanţelor la impozit.

Desigur, efectele măsurilor adoptate nu se văd în trei săptămâni - subliniază Chryssogonos. Oamenii să nu uite că formaţiunea Syriza a fost aleasă pe 4 ani. În privinţa reuşitei noului guvern, europarlamentarul de stânga este de părere că, nu în ultimul rând, negocierile cu creditorii internaţionali au decurs altfel şi că "ritualul anchetelor penale" în ministerele elene a trecut. Negativ e faptul că nu se acceptă compromisuri, însă lucrul acesta ţine de intransigenţa creditorilor - mai crede Chryssogonos.

Nicio altă sursă de finanţare la orizont

Politologul Giorgos Tzogopoulos de la think tank-ul "Eliamep" din Atena are un alt punct de vedere: "În ultimele 100 de zile, premierul Tsipras a tot căutat surse de finanţare alternative - ba în Rusia, ba în China sau chiar Iran. N-a avut succes aşa că nu-i mai rămâne decât să pună în aplicare acordurile cu creditorii de până acum."

Prin vizita sa în Cipru, de la începutul lunii februarie, Tsipras a început seria eforturilor de convingere a altor state europene pentru a forma un front comun contra măsurilor de austeritate. Au urmat deplasări la Roma, Paris şi Bruxelles, dar fără niciun rezultat. O primă strângere de mână cu Angela Merkel a avut loc la summit-ul UE din 12 februarie. Era perioada în care ministrul elen al Finanţelor, Yanis Varoufakis, folosea un ton agresiv la adresa negocierilor şi la adresa colegilor săi europeni.

Din păcate, a fost o strategie greşită - este de părere analistul economic şi publicistul Makis Andronopoulos: "Ultimele 100 de zile au fost un fel de Waterloo al partidului Syriza. La negocierile cu creditorii internaţionali au făcut toate greşelile posibile. Calculele lor au fost eronate. Greşit a fost şi să treacă la confruntări sau chiar provocări."

Andronopoulos se declară un simpatizant al stângii elene şi crede în Tsipras, însă şeful guvernului de la Atena ar trebui să arate rezultate concrete şi să scape de balastul extremei stângi. Speranţa lui Andronopoulos: "Tsipras să treacă un nou acord prin Parlament, să profite de actualul program de achiziţionare de obligaţiuni al Băncii Centrale Europene şi să se organizeze alegeri noi la care candidaţii aripii de extremă stânga să nu mai apară pe liste."

Lider al opoziţiei din sânul partidului este ministrul "Reconstrucţiei Productive" responsabil şi pe probleme de Energie şi Mediu, Panagiotis Lafazanis. În primele sale luni la conducerea ministerului, Lafazanis s-a remarcat prin respingerea privatizărilor. Cu excepţia investitorilor din Rusia.

În cadrul unei vizite la Moscova, în luna aprilie, Lafazanis a anunţat că cele două state vor colabora strâns în politica energetică. Puţin mai târziu, la Kremlin a călătorit şi Tsipras pentru discuţii cu Vladimir Putin. Lafazanis continuă, însă, să vorbească numai în nume propriu: în caz că formaţiunea de stânga nu-şi poate impune programul său radical, ar trebui să renunţe la conducerea guvernului - a declarat el la începutul lunii mai pentru ziarul Kathimerini.

Ameninţarea cu referendumul

O declaraţie deloc pe gustul politicianului grec Kostas Chryssogonos: "Am primit răspunderea asupra guvernului în scopul de a o exercita, nu de a renunţa la ea." Cu toate acestea, europarlamentarul de stânga are înţelegere faţă de divergenţele de opinie din sânul formaţiunii sale.

Syriza nu e un partid ca oricare altul, ci alianţa mai multor voci şi curente. În cele din urmă, factorii de decizie din partid trag linie şi iau decizii care exprimă poziţia întregii grupări - adaugă Chryssogonos. Însă tocmai din cauza acestei "linii", o parte din partidul stângii ameninţă cu un referendum în caz că negocierile cu Troica eşuează.

Chryssogonos a fost primul specialist în drept constituţional din Grecia care, imediat după constituirea noului guvern, a vorbit despre referendum. Între timp, inculsiv premierului Tsipras pare să-i fi venit aceeaşi idee. Dar un nou plebiscit nu le-ar aduce grecilor mare lucru, consideră politologul Giorgos Tzogopoulos: "Conform sondajelor, majoritatea grecilor îşi doreşte un compromis echilibrat cu creditorii internaţionali, chiar dacă lucrul acesta nu se potriveşte cu promisiunile electorale ale stângii."