Îngrijorări mondiale

Cuvintele preşedintelui Statelor Unite au fost bine alese, dar în nici un caz cu caracter obligatoriu: un Iran cu arme atomice ar reprezenta o ameninţare de nestăvilit. În plus, el ar periclita existenţa Israelului, siguranţa statelor din zona Golfului Persic, precum şi economia mondială şi ar duce la înarmarea nucleară a statelor din regiune. Obama a subliniat că susţine în continuare soluţia diplomatică, dar că timpul alocat negocierilor cu Iranul nu este nelimitat.

„Statele Unite vor face tot ceea ce este necesar pentru a împiedica Iranul să intre în posesia armelor nucleare." Cuvintele lui Obama  reprezintă o ameninţare necamuflată, chiar dacă preşedintele nu a pomenit niciodată un eventual atac armat.

O importantă parte a discursului de jumătate de oră ţinut de Obama a fost dedicată Primăverii Arabe dar şi celor mai recente evenimente din lume musulmană: atentatul asupra ambasadorului american la Tripoli, Chris Stevens, a fost catalogat drept atac la adresa Statelor Unite, în timp ce protestele anti-occidentale din Orientul Apropiat şi Mijlociu sunt îndreptate împotriva principiului fundamental al Naţiunilor Unite privind soluţionarea conflictelor pe cale paşnică. Obama a vorbit şi despre războiul civil din Siria, cerând sancţionarea aspră a regimului condus de Assad. Viitorul Siriei nu poate depinde de un dictator care îşi ucide poporul: „Dacă există un motiv adevărat pentru proteste - proteste paşnice - atunci acesta este dat de regimul care torturează copiii şi lansează rachete în zonele rezidenţiale."

Înaintea lui Barack Obama, secraterul general al Naţiunilor Unite,  Ban Ki Moon, s-a adresat plenului Adunării Generale, vorbind despre situaţia mondială: „Anul acesta trebuie să trag un semnal de alarmă în privinţa direcţiei spre care se îndreaptă familia internaţională."

Extrem de îngrijorătoare sunt pentru Ban înarmarea şi modificările climatice. Şi el este foarte preocupat de războiul civil din Siria, care, potrivit secretarului general, nu se mai limitează la Siria, ci trece dincolo de graniţe, având efecte globale. Preşedintele Franţei, Francois Hollande, a propus formarea unui guvern provizoriu de către membrii opoziţiei, pe care Parisul l-ar recunoaşte imediat. În primul său discurs în faţa Adunării Generale a ONU, Hollande s-a declarat în favoarea reformării Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite, pentru a reprezenta mai bine lumea de astăzi: „Prin urmare, Franţa susţine extinderea Consiliului de Securitate, în forma propusă de Germania, Japonia, India şi Brazilia".

Reformarea celui mai important for ONU este discutată de mai multe decenii. Franţa face parte din cele cinci puteri cu drept de veto, pe lângă SUA, Rusia, China şi Marea Britanie. Aceştia se tem însă de pierderea influenţei, ceea ce face puţin probabilă reformarea temeinică a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite.